P. 1
54444398 Povestiri Istorice de Dumitru Almas

54444398 Povestiri Istorice de Dumitru Almas

|Views: 6,676|Likes:
Published by marian_anghel5971

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: marian_anghel5971 on Dec 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/23/2015

pdf

text

original

DUMITRU AlJ\ttAS

PENTRU COPII 51SCOLARI -SOIMI AI PATRIEISI PIONIERI-

nimale; apol au invatat sa toarca lina l?i ciepa, tmpleteasca $1 chiar teasa stofe i pinzeturi. Acelor oameni traitor! foarte de emu It, de mare ajutor le-a fost focul. t-au jutat sa.-$i preqateasca mal bine hrana, sa e lncalzeasca atunei ctnd era frig. sa arda utul ea sa taca vase ori caramizt, sa toeases metalele ~i sa taca din ele unelte, arme sau podoabe. Intr-un dulapior de stlcia, Oana a vazut o statu eta din lut negru reprezentind un amulet: 11 vedeti? am intrebat eu. Abia-i de o palma de Tnalt. StB pe un scaunas cu patru plcloruse, asemenea celor model ate de voi din ptastlltna. Tine coatele pe genunchi, iar eapul si-l sprijina in palme. Prtveste in departare, ea omul cind se odihneste dus pe gTnduri, dupa 0 zi de rnunca De aeeea cei care au descoperit statu eta aceasta i-au zis: "Ginditorul". Ea arata cit erau de mestsri in modeIarea lutului oamenii care tralau foarte demult pe parnlntul Rornanlel. uttatl-va acum la aceasta strachtna de lut. E trurnoasa, nu? Prlvlti la vasul aeesta $i urmar» tl-i rotocoalele desenate cu alb. Va place, nu-i asa? Ei, dar ia pnvlti voi aiel: cu ce seamana obiectul aeesta de lut ars, roscat? - Parca-s nlste trupuri ornenestl, a zts Oana. - $i se tin eu bratele pe dupa git, a adaugat Andrei.

sa

sa

am explieat eu; cesi n-a faca deeit un suport pentru un vas, mesterul olar $i I-a inchipuit ea un grup de cinci fete, care pares [oaca hora. De aeeea eei care au descoperit-o i-au zls .Hora de la Frurnusica". $i asta peritru ca a fast gssita in parnlnt, intr-un lac din tara noastra nurnit Frumusica, - Bunieule, .Hora" aeeasta a facut-o un rnester ori 0 mestera? a vrut stle Dana. - S-ar putea s-o fi modelat $; 0 mestara, adica 0 tata, am cautat eu sa-l tin partea, vaztno ca Andrei se inghesula sa spuna ca numai un balat putea face ceva interesant. Oricum desenele astea asa de ginga~e, o rntna de femeie Ie-a desenat. Am tacut a elipa ~j apoi am vorbi1: - Dar de ee nu lntrebaf din ee neam erau barbatii sl femeile care au faur;t aeeste unelte, aceste vase, aeeste statuete? - Ba chiar ea te tntrebarn, bunicule, a zls Dana. - Damenii acestla de demult. foarte de demult, S9 numeau dacl. Ei au fast stramosli nostrl; iar tara lor se numea Dacia. Dacia s-a aflat aiel, pe loeul unde este acum Romania noastra. Dupa ce am ie$it din muzeu, copui paseau tantosl, inaintaa mea, scandtnd: - Da-ei-aL ..Da-ci-al ... vrut

-

sa

Adevarat,

sa

"

ORA DE LA FRUMU$ICA

CI

u gindul de a-j ajuta mei prieteni prescolari, incepind cu Oana !?i Andrei, sa afle cite eeva din au fost alUidata, am intrat 'in Muzeul

pe micii Dorina, cele ce de Isto-

argint

~i chiar din aur. Toate aeeste lucruri

stateau frumos asszate, in vitrine, sub sttcla,
eu etichete scrise citet, pe cartonase albe. Tot! Ie-au privit cu mare luare aminte. ~j iar m-au intrebat: .Lrnde-au fast gasite?" "Cine le-a facut?" "De ce?' "Cind?!'. Le-arn spus: Au fast gesite in pamint ai sint vechi, de mij l;ii mii de ani. Sint de atunci cind oamenii traiau eu totul Intr-alt fel de cum tratrn nol azi. Adica locuiau in colibe or; in pesteri, able tnvatau sa semene griul l?i sa trnbnnzeasca animalele 1?i pasarile: oaia, vaca si calul, gaina sl rata.S9 hraneau culegind fructe din copaci, pesculnd peste din rluri ori laeuri sau vlntnd animale salbattce: capricare $i cerbi, iepuri !;ii porci salbatlci. La inceput se tmbracau in piei de

rle.
Foarte multe lucruri am vazut nol acolo. Statui si vase, arme ~i costume, steaguri ~i carti, chipur! de voievozi fiJi de oameni de seams, Am vazut !?i un fel de aschii de cremane, ca nlsts cutitase Am vazut sl topoare de platra $1 vase de lut ars: rosli, gri sau negre, cu fel de fel de semne Si inflorituri incrustate :;;i desenate pe ele. Am vazut statuete tot din tut ars, reprezentind oameni sau animale. Apoi am vazut unelte !?i arms din metal. Ba am vazut si podoabe, ca de pilda braleri, inele, aqrate $i salbe din metal, din

ESPRE NI$TE NUME FRUMOASE DIN PATRIA NOASTRA DRAGA

anei ii place mult sa spuna cuvinte $i nume frumoase. De pilda, Ii place sa-si spuna numele ei lntreg: Dana-Adriana. Dar mai ales am observat ca-l stralucesc ochii, i se lurruneaza ~i i se rumenesc buzele clnd rosteste cuvintul ..lara". On, asa cum am tnvatat-o eu spuna: "Tara mea se cheeme Romania". De asemenea, se bucura Oana clnd poate rosti corect nume ea: .Muntll Carpati" sau .Fluvlul Dunarea" ~i chiar denumiri mai scurte, cum slnt: .Mures", .Olt", ..Bistrita", "Siret", ,.Arge~", "Some!?", .Prut". Eu Ii spun ca asa se chearna riurHe tari; sl ea se bucure. $i se Tntrece chiar cu prietena ei 00rina sl cu prietenul ei Andrei, Tn rostirea lor. lnvata $i nume de orasa precum: IICraiova", .Bucurest!", "Cluj-Napoca", "Alba Iulia'', .Iasl", "Galati", ..Brasov", "Sibiu", "Suceava", "Constanta", .Ploiesti" $i inca multe altele. Sa uneari chlar se joaca "de-a riurile" ori "de-a orasele". $i numaI ce-i aud: .Eu sint Arges, tu Buzau, iar el Somes", sau: "EI e Predeal, tu Sinaia, eu Tulcea' si asa mai departe. Rostirea acestor nume Ie Inclnta urechea, Ie rnaquleste mintea si ii deprinde cu vorbirea frumoasa, dulce, rornaneasca, $i uite asa, aproape fara sa bage de searna, mal rnult din ioaca, Dana, Andrei ~i Dorina au inva\at cite cava din geografia tarii noastre. Dar ce. pares s-au multurnit numai cu atit? Adica de ce sa stie numai el multe nume frumoase sl numai ei sa Ie spuna corect? Au prins in jocul lor si pe Mihai sl pe Sandu si pe Mircea si pe Anca. Ad'ica toata gradinita. Ba, chiar au inceput se intreaca intre dlnsl]: "Care spune mai bins, de pilda Cluj-Napoca, ori Suceava, ori Piatra

sa

Neamt, ori Oradea?" Sau alt joc: "Care stie mai multe nume de riuri? Care stie mai multe nume de erase?' Unii 0 roaga chiar pe tovarasa educatoare sa-i ajute. Ei, ce zlcetl? Nu-i asa ca-l atragator $i interesant. acest joe? $i dace. jocul va place, dragi copil, daca numele sint frumoase, sa stiti ca $1 lara aeeasta care cuprlnde acesti rnuntl, aceste riuri si aceste erase $i care se cheama. Romania, este trurnoasa. Ea este tara noastra; iar oamenii, adica parintu $1 bunicii vostrl, au tacut-o bogata r;;i tru-

rnoasa.
- De ce se ohearna Romania? lntreaba Dana (Stltl, ea-i mereu cu lntrebarea: "de ce? de ce?"). - Pentru ca e loeuita de noi, iar noi ne numim rornani. Decl lara rornanllor e Romania. E tara noastra $i 0 iubim mutt, mult de tot. pentru ca aici ne-arn nascut, aiei loeuim tmoreuna cu parintii $; prietenii nostri, bunicii ~i strabunicn nostri. 0 lubirn pentru ca alci se afls casa $i gradini\a noastra, ogoarele care ne dau piinea sl uztnele care ne fae masinlle. Dar, dupa ce se satura de [oaca Dana, Dorina $i Andrei iml mai pun !;,>i alte lntrebari. De pi Ida: "Cum traiau oamenii mai demult?" Sau zic: .Not cunoastern parin~ij $i bunicii; dar dne au fost stramoall $1 stramosu strarnosilor nostrl?", Qorina chlar a rostit: "stra-stramo$ii". $i parca potl sa nu tltl ? Cum.,?" raspurtzi . I a antra: ..0 e ce.,,, "Cind?", "Cine?" pe care ti Ie pun ghidu$ii astia de copii? Nu poti, $i asa m-am trezit ca trebuie sa Ie povestesc nlste tntimplan vrednice de stiut din istorie. Adica. sa Ie spun cite ceva despre vlata strarnosllor si stra-strarnosllor nostri, traltori mal demult. demult in Momania.
II

sa

URAJUL 81 PUTEREA LUI ION VODA

.

te n-as fi poveetit rnrruc despre Ion veda, dace Andrei, prietenul Oanei !;li at Dorinei, nu m-ar fi intrebat: - Bunicule, totl voievozf nostrl au fast oameni voinici ~i viteji? - Nu, Andrei. am raspuns eu. Cel mal multi, la infati~are. au aratat ca noi toti, doar poate mintea Ie ere mal aqera. Unii tnsa au fast si foarte volnici. De pilda Ion voca, damn in Moldova. Se spune ca avea at1ta putere, incit frlnqea potcoava in rnlini, Pentru ca a pedepsit cu moartea citlva boleri tradatort. unii i-au zis Ion voda eel Cumpltt. Dar istoria iI !auda $i--i zlce Viteaz, pentru ca a tncercat, inca 0 data, sa scapa tara de sub staorntrea sultanulLli. Cu putlni ostenl, dar Indrazneti ca ~1 dlnsul, a cucejtt doua victoril lrnpotriva unor armate tun!'e:;;ti, trimise de sultan in Moldova, 8a-1 nlpuna $1 58.-1 alunge de la cTrma tarii. Tn hatalia de la Jlltste, un oatsan a spus: "Ne batem cu dusmanii fa.ra cirtire, maria ta, dar am vrea sa stim crt stnt de multi". "ii vom nurnara in lupta!" l-a raspuns. volevo-

in tolul bataliei, unul din cele cinei tunuri din osttrea lui era gata sa cada in rntinile dusmantlor. Tunul era asa de greu, ca niei zeoe osteru nu-l puteau urni din lac. Dar inca sa-I mai uree la deal, acolo unde era porunca, Vazlnd asa, Ion voda a In~facat funlile ce legau tunul ~i I-a tYrlt, singur. pina sus, pe un deal. unde tunarH l-au !?i asezat in batale, au tras bombs dupa bombs si au taeut mare prapao in rindurile dusrnanilor.

duro

in alta bahilie armata turceasca, foarte nurneroasa, a inconjurnt cu totul oastea lui Ion veda. Va.zind asa, rornanll au sapat santur] $i s-au aparat In ele multe zile, nimicind nurnerosi dusrnanl, Dar, fiind vara sl seceta mare, n-au mai avut nici hrana nici apa. $i daca de foame mai putaau rabda. setea Ii istovea. Ajunsesera asa c,a intindeau camasile noaptea pe parnlnt sa Ie urnezeasca roua, lar dlmineata a sorbeau eu buzele arse de sete. CTnd a lnteles ca nu rnai este nlcl 0 seapare. Ion veda s-a predat. A eerut doar ca el sa fie dus in tata sultanului, iar vitejii lui Ol?teni sa fie lasat! slobozi sa rnearqa fieeare la casa lui. Dorind sa Incheie cTt mai repede a batalle care-t secera si lui multi ieniceri, pasa ture a Jurat va face aea cum a cerut voievodul roman. Dar cind I-au vazut cit de mtndru !?i voinic arata. turcil s-au cam infiorat de trlea, far pasa si-a calcat jurarnlntut. A tacut anume semn unor slujttort, care l-au prins :;;i l-au legat miinile sl pieioarele de coztte a patru carnlle. Lavite cu biclut, aeeste animale puternice au tras in patru directll, stlslindu-l pe Ion voca, de viu, In patru bucatl. Nu se putea lnchlpui 0 pedeapsa mal curnpnta st mai nedreapta. Pentru a luptat, lndraznet, cu un dusman care asuprea tara, si nu s-a temut nicl de moarte, istorta Ii spune Ion voda cel Viteaz $H clnsteste ca pe unul din cei mai straluclt] eroi ai poporului nostru,

ca

ca

78

oarecare parere de rau. jl tii. maria ta". l-a Petru Rares ... Dar cum crez: ca mai scapi cu vlata de sub copitele arrnasarului meu?" a lntrebat sultanul, cu tndurerare. "Seap, rnante, daca faci cum te povaWiese eu!". "Cum?" .Eu intru sub podul eel de rnarrnura din curtea palatului; maria ta tncalecl armasarut eel focos cu care mergi la rszboale $i treci, In trap sl-n galop, de sapte ori incolo sl-ncoace, pe pod. Eu Bud copitele calului deasupra mea st-ml tern zllele. As a se cnearna ca maria ta Impllnestl [urarnlntul, jar eu nu .oler strlvlt in copite de
incredlntat arrnasar trnparatesc:

rna

Tare s-a minunat sultanul de lstetlmea voievodului roman. S-a bucurat, a rls, a incalscat armasarul ~i a trecut de sapte ori, in galop, pe podul sub care intrase Hares, Apol, descalectnd, t-a zis: .Esti teatar si slobod. Du-te la Sueeava s,i staplneste tara cu Intslepciune: iar mle prieten sa-ml til", Asttel, spre marea uimire a tradatorilor, Petru Rare$, a venit iar domnitor in Moldova. Aici a savtrslt multe lucrurl bune s,i de lauda, Ca s,i parintele sau, ~tefan eel Mare, a inal,at zldlr] frumoase c-are se pastreaza pine in ziua de azl.

apara

podul".

~

mMPACAREA

DINTRE

PETRU

RARE$
I

$1 SUl TANUL SOLIMAN GEL MARET

vremurile de demult tara noastrs a fast condusa $1 de un voievod numit Petru Rares. Trebuie sa stit], dragii mei 08. era fiul lui ~tefan eel Mare. Mostenise de la partntele sau vitejia, barba1ia Tn lupte :;;i lntelepclunea in ocirmuire. Toti se minunau de frurnusetea sl de vorba lui iscustts. De asemenea, inima lui batea cu mare dragoste pentru tara. A eirmuit poporul bine ;;i cu dreptate. in razboalele purtate cu dusrnanll, a cistiqat stralucite victorii. Dar cind asupra tarii a venit, GU armata rnulta, sultanul Soliman eel Maret. boierii t-au tradat pe veda Rare$. Ei au deschis portile cetatil Suceava !ili I-au primit pe Soliman, Ace-sta a pus dornnitor peste tara pe unul din boierii tradatori, cu scopul de a-l prinde pe Petru Rares $i a-t ucide. Ce-a tacut Rares, in asemenea primejdie? S-a adapostit lntr-o eetate din munti, numlta Ciceu. Dusrnanli l-au llrmarit indeaproape. Dar el a inchis portile cetatll si, cu straja credtncloasa lui. $i doamnei Elena, s-a aparat acolo mal bine de un an. in aeeet timp a aflat ca domnitorul pe care sultanul Soliman cel Maret, in tntelegere cu tradatorlt, if lasase in Suceava. jetuia ~i batjocorea tara ~i se purta foarte rau cu poporul. $i atune; ce a facut Petru Rare$? S-a statult cu doamna Elena, care i-a zis: •.Alta scapare pentru tara nu-i, maria ta, decit sa te impaci cu sultanul" .. Asa 91ndesc $1 eu; dar pentru asta trebuie sa rna due la el, in palatul lui", "E cu primejdie. maria ta: ca st cum te-ai baga, de buna vole, in gura leului. 9ti; doar sultanul a jurat sa te striveasca in copitele calului" ... tiN-am incotro, doarnna. Trebuie sa rna duct" ... $i Iastnd-o pe Elena doarnna sa conduca apararea Ciceului, Rares s-a lrnbracat ca slujitor. a luat eu el multe pungi cu gal-· beni, a leslt pe ascuns din cetate ~iJ cu nume schimbat, a calatorit ptna la Istanbul, la palatul sultanului.

Pe drum a trecut prrn multe perlpetil. $i de multe ori era sa-si piarda viata. Dar indrazneala l?' dibacia t-au scos la liman. Cind a ajuns la patatul sultanulul, s-a trnbracat in straie dornnestl ~i s-a aratat unui slulitor, zlclnd: "Sint Petru voda Rares de la Moldova $; doresc a vorbi cu rnaritut sultan", Siujitorului ture nu-l venea creaca: "De unde vii? Ai cazut din senin? Te vir la inchisoare" ...

sa

ca

Dupa rnulta tirguiala. oupa ce a primit a punqa cu galbeni, acel slujitor ture I-a tntatisat sultanului pe voda Rares, "Cum ai ajuns aiei? se arata uirnlt ~i furios sultanul. N-ai auzit de [urarntntu: meu?" ,,Am auzit, a spus Petru Hares. Dar mai stlu ca maria ta esti nu nurnal viteaz, ci si foarte lntetept. Nu cred ca ai sa ma strivestl in copitele arrnasarulul, inalnte de a-mi asculta pasul, pentru care am venit la maria ta". in adevar, vazlndu-l tntatisarea piacuta, frurnoasa, tinuta demna, barbateasca, auzirrdu-i vorba mestesuqlta, tnteleapta, Sollman sultan sl-a infrlnt furia ~f l-a ascultat. Petru veda a vorbit despre nevredmcia domnitorului pus in Suceava, despre miselilie lui cele multe si paqubitoare norodului, despre suterintele tarii.$i a incheiat .vorbtrea cam asa: "Mai multe foloase ai avea, rnarite sultan, din prietenia si pacea cu tara mea, decTt din uciderea mea sl din jefuirea norodului roman, Eu rna darul acestel lrnpacar; -ei prietenii; ingaduie-mi sa rna intorc in tara mea, s-o condue spre folosul norodu lui $i al lumlnatiel tale". Cucerit de puterea $; adevarul vorbelor lui voda Bares, Soliman sultan a strntrt ca se inmoaie inima $i-i da dreptate, in sinea lui. Dar, ceodata, $i-a amintit ca a jurat calee In copitele arrnasarulul. ..imi pare raLJ dar trebuie sa-rni tin juramlntul!", a zis el e

sa-

fost, dragii mei, un voievod uimire. ,,Am fast flu de damn, var cu Radu care se numea Radu de la Aturnatl. Sotla lui voievod. M-au fapit oarnenli sultanului, de s-a numit Ruxandra ~i era fiica lul Neagae ctnd eram mic, ~i rn-au faeut ienicer. Pentru Basarab, despre care am vorbit noi. Acest erarn mai destept ca aitli, am ajuns reRadu voda s-a aratat a fi mare viteaz, iubltor pede capitan sl beg, cornandant al cetatu de tara $1 libertate. Nicopole: lar acum, dupa ee-l birui, cad am De~i a condus tara numai vreo sase ani, sii-l fae bucatels pe Radu, lnteleptu! sultan a dat rnulte lupte. Cu cine? Cu Mehmet beg, Soliman Marelul rna pune pa$a, adiea staptn un ture toarte arnbitlos, viteaz $i el, care peste Tara Romaneasca. ~i p~a fiind eu, vola staptneasca Tara Hornaneesca ~i $-0 fae tara pasallc". turceasca. Asemenea vorbe cumplite nu I-au speUna din aeeste lupte a dat-e in aproriat pe capitanul Pirvu. .Mshrnet beg, a zis piere de satul Grumazi. Dusrnanul a venit cu el, de ee ne prlvestl cu atlta ura?" .Pentru multi soldatl, Indirjiti si notari i sa-I birule pe eil asa m-au invatat trei dascali: eel de rellRa?u voievod. Def?i avea m!{f~t.ri· . ul~t~-!%os~*~~ "g'ii\,~e! d€f~bEP~r~~ .$1~cel de lupta c~u latagaf . .iL\l"~>p!#iJ',;~ dit In suflet ura tmpotrtva . ,...' ~~, f: patima puterll. Vreau sa ~ajU arii Ramanesti. Ai tnteles, ~aSr~ne,PTtv~.t;.~,\,Am lnteles, Mehmet beg, .....·~r~tl" ~f~ tH sufJetul Tnnegrit de "T6.~~f ta1:p0)ia~uiesc sa astepti sfirsltul ... "15aHUH~' ·Ca, u ite, tu m a [udecl-pe . i~.~J2e{.a~_pst dirnb, iar jos, pe vale, ",8"iL u.,'? I. '~Vjt~l!i;;:"J9l se bat de zor". " verba ~stat'~a' bam incurcat pe Mehmet _ rfi.jJf!'r.,.Af~.'" ~ Q~."MQl'-ill~f; ~cariDmanii Ii izbeau pe turci eLI 'j,i'nvet"'$tf . tere, Ingrijorat. turcul a saril pe' 0 se repeada in lupta. Dar, ~. cllpa cl ~pfa,e1 J';linter-ri calulul, cacitanul viata, treei la legea turc'e~spaa:. ,._~yll, ",-d ,,-,- e' a'{~.1Jos. ranlt $1 plin de singe, Capitanul Pirvu s-a Llitalhjlilg{t~~Q:1 ,".,:';':"''8'''10 - '., .a vlrlt-o intre picioarele 1 nul sau ~j al tarii, apoi a int,rebiilt: ueu ce rrdi"_1", "&~l~.:."~~stal<~s<impiedicat, s-a rasturnat, aleg daca tree la legea ..~vo'astr~""". · iar pe Me'hmet beg l-a aruncat cit colo, in A grait Mehmet beg: uTe fac pasa, adica nlste maracini. Pine. sa se rldice de jos, sa-st general In oastea mea, sa luptam tmpreuna opreasca singele din zgjrieturile de pe fa~a, impotriva lui Radu volevod. Cacl, blrulndu-l, pina sa i se aduea alt cal, Radu voda cu ll iau sl tronul $i vlata". . oastea lui a 1naintat multe sute de past, a Capltanul Plrvu l-a masurat pe Mehmet rupt slrurile dusrnane s! a ajuns aproape de beg, din cap prna-n plcioare, $1 a zis: I,Eu movila unde se afta Pirvu. vaztncu-se In priimi iubesc voievodul ~i tara mea, rom mejdie, Mehmet a zbughit-o la fuga: "stai, neasca, lar in cuvintul dusrnanllor nu ma begule, sa ne luptam: ... Unde tugi?" inered". Dar Mehmet galopa de stlrllau potcoaAtunci Mehmet beg a rinjlt $[ a zis, cu vele calului, laslnd blruinta in mlna lui Radu mare trufie: "Vrei sa stll eeva? ~i su am fost voda de la Aturnati. roman". "Cum, adlca?" a intrebat Pirvu cu

ca

sa

<0"

rm-~

ea

:,_,~.I':(~"J."_

~

...

u'fllI~1

a-

74

1)}t
CTITOR

VOIEVOD

CARTURAR, DE ARGE$

LA CURTEA

ulti dintre eel care au eondus tara noastra s-au ingrijit, dragii mei, ca mesterii cei marl sa construiasca cetatt, case ~i alte zidiri marete, Adica s-au ingrijjt impodobeasca tara sl sa taca vlata oamenilor mai usoara !,li mal placuta. Acum vreau sa va povestesc despre un voievod care a inaltat una din cele mal rninunate zidiri din tara noastra 5i chiar din alte tari: rnanasttrea din Curtea de Arqes, Acest voievod s-a numit Neagoe Basarab. EI a fost un voievod bun $1 un mare intelept, Povestea spune ca manastlrea Curtea de Arqes a zldlt-o rnesterul Manole !?:i cu prietenii sat, cei noua rnesteri marl, calfe !;ii zidari. Voievodul a oortt ca aceasta zidire sa nu aiba pereche in lume. Adlca sa n-o Intreaca nici una in rnaretle, bogatie sl frumusete. Fiind foarte, foarte talentatt, mesterll s-au straduit Gin rasputeri $i i-au implinit dorinta. Au tnattat-o din cararnida $i piatra alba. minunat sculptata, Sculptata cu figuri $i florl, ca a broderie. l-au facut turle inalte, elegante, din care doua sint rasuclte, ca intr-un fel de dans, cum nu se mal afta nlcalerl. Au Tncins-o eu un briu de piatra alba, impletit au trei vlte, briu pe care t-au poleit

Sa

cu aur. Ferestref.e le-au incadrat cu rame mlnunat sculptate. Sub streasina au pus z.eci de pasarele de bronz, CU cite un clopotel In cioc; iar cind adie vlntul acei clopotel surra dulce, cS, pares pasaretete ar fi vii si ar ciripi. in interior au lnaltat coloane drepte, inflorate, eu frunze 9i flori de felurite culori. Pe dlnauntru au zuqravn-o cu chipuri si desene maiestrite, iar pe dinafara multe parti Ie-au poleit cu aur. Vazlnd-o, lurnea se minuna de atita bogatie $i straluclre, Ca in adevar stratucea atit de tare tncn, cum se zlce in poveste, la soare te puteai uita, dar la aceasta zidire, ba. Dar ca 5-0 poata termina, se spune ca Neagoe Basarab ~i-a cheltuit tott banil. iar sotia sa, doamna Despina, a trebuit sa-s: vinda giuvaericalele, adica salbele, Inelele. cerceii, bra~arile pe care Ie purta ca doamns a 1arii. Vede~i voi, copiii mei, cum acest voievod Neagoe Basarab $1 doamna Despina au tacut tot ce au putut ca sa infrum useteze tara. Ei stiau ca atunei cind privesc lucruri frumoase. rnarete, oamenii slrnt mare placers, Ii se lncalzeste inima $i se fac ei in!?isi mai vrednicl, mai buni $i mai trumost.

!VEl

CNEAZUl CEl URIA$

vremea tul $tefan voda cel asezats pe 0 platra de rnoara, pe care 0 Mare au trait mai mulli roman; de isprava. Ei purta usurel, ca pe a tava de arama au savir~it marl vitejii in lupta cu dusrnanil. vazlno atTta putere, cei doi s-au cruclt: Unul dintre acestia a fost Pavel Cneazul. EI "Mai, mal... asa ceva nu s-a rna; vazut" ... Pe s-a nascut ~i a copilarlt in acea parte a tarli urma. dupa ce s-au vorblt intre ei, l-au 5fanoastre care se nurneste Banat, care, pe tuit: .Lasa moara in sarna altcuiva, flacaule, atunci, era staplnlt de regele Ungariei. Paliii hal cu nol la ostlre: sa luptarn Impotriva rintele lui Pavel era oneaz, adtca un fel de turcilor. Ca de voinlcl ca tine are mare nejudecator ~i conducator al mal multor sate. voie ostlrea noastra", Dupa oe a chibzuit S-a batut de multe ori cu turcii navalltorl Tn bine, Pavel le-a urmat sfatul. Mai cu seams tara noastra. Turcil pradalnlcl l-au saracit: ca avea el 0 rafuials. veche cu acestl dusi-au ars casa, i-au luat vitele. Asa ca Pavel a man! pradalnlcl. In osttre s-a fecut repede coptlarit muncmd din greu. Munca l-a facut cunoscut prln tndrameala, puterea $1 vitejia ~i mai voinic. A ajuns un flacau Tnalt 9i vinlui. Despre lspravile lui in lupta a auzlt sl rejos, cu brate ca de otel, rnai puternie decit gele Mate,j Corvin. L-a chemat Ia dlnsul. S-a zece barbali de- rind. Ca sa alba din ce tra], minunat de infati~area ~i de purtartle lui. L-a s-a tacut morar. l-a rarnas tnsa nurnele de _~. ~f~~yt capitan de oaste. lar el si-a adunat OScneaz. Se spunea: "La rnoara la Pavel Cnea- .1~"'~t~~t'·mal ales dintre rornanll din Banat ~i zul", 9i toti din sat ~i satele din jur stiau cs'" Ttansilvania. avea at11a putere, inoit ridica piatra de ~ ,,!f, Ci[ld asupra tarii a navalit 0 mare arrnoara sl 0 purta ca pe 0 tava de temn; _' -ft-, ~~t~c"~iffceasca, Pavel Cneazul, cu oastee Odata, s-au oprlt la moara lui Rave~ '~~ ItJrde rorfi;~ni, l-a lestt rnatnte, la locul nurnit Cneazul dol capitaru de ai lui Matel ~in, >·.~~-G1m~L,JI.Ptrn,ii. Desi turcii erau de cinei ori regele Ungariei. Le-a placut cumf""a~t~~,r. 1 mal ~£tl.- '.;eavel n-a dat tnapol, Cu puterea moara: mare, bine ortndutta, ourata; la!.~ar~\ .lul u~ 111~ta ~i cu doua spade: infiecare cinisul, rnarunt sl placut mirosito{~. IDa';,. mal '\* njitla ",' ~.J.:fna"t Dusrnanil care scapau de ales, i-a buourat infati$area vOlnic~~t~~cau', ,1,~8ao:,.-dll'J~dt~pta, cadeau rapust de cea din lul, Au SPUS: .Morarule, noua n~1' cam ".~>!s;fJ'tJg4~ Vazi~d atita putere ~i indeminare, foame". Pavel le-a fremintat la repezE!4fa:. pll~ -tUn.::.H' s-aU,.f.ilngrozit ~i au luat-c ta fug.a., asne din feina. alba ca ornatu '-"9l ptna se cunzjh~ oare pe unde putea. coaca, a aruncat crisnicul in girla'morii, a .La"sfir%itul acelei batalll, ostastl lui Paprins vreo doisprezece crapceni, HI curat.at, ~ }Jel Cneazul au tnclns un mare ospat, Se ..... l-a presarat cu sare ~i l-a frlpt pe jar~te~;"'"~.1ozice_ca, in toiul veseliei, Pavel ar fi jucat baApoi, lrnpreuna cu piinea calda ~i d\,l,..o~ca" '~U~,1mlZlovarat cu trei turci: pe unul II tinea fita de mujdei, i-a adus Tn fata_q~J~i=ltilbr, pe la subsuoar:a. stlnga, pe altul sub cea masa de sclndura groase. -,'!J dreapt;a, iar ,;p,e al treile-a in dintl, "Bravo, morarule; estl harnic, omenos !?i Foarte bucuros ca are un ostean atit de darnlc. Te laudarn 1?i-timultumim pentru osstrasnlc, regele Matel Corvin l-a facut voiepetle, Te ruqarn tnsa sa ne dai !?i cite 0 cana vod al Banatului $1 l-a socotit ca pe unul din de apa rece". ,,1ndata!" a zls Pavel. 9i-ntr-un eei mai vrednici ~i mai aproplati stetniei ai "dnut .!:I el vAnit ~1J rlolla canl nlirra cu ana, sal.

Sa

-se.;

'-""'.

" .. La

", ... ,

-..rvyCl

uU-

a

ValTUTT.:i llUTJTu

YTap:! au GaIUI pnzornen

m rnnn ra rom am-

Intr-o padure, numlta Codrul Cosminulul,
stejaril, fagii :;;1brazil cei Inaltl au prins a se prabus! peste oastea lui, ca un potop .. Fiecare arbore prabuslt strivea zecl de ostenl de al navalitorului. Cum se Irttlrnpla minunea. asa? De ce se prabuseau copacll? Pa i. inca d j nainte de apropierea ost i rii ingTmfatului rege, ostasll rornanl talasera tulpinile copactlcr; dar nu de tot. ii lasasera asa , numai in11t1nati. $1 cind vornlcul Boldur a dat semn de buciurn, au iestt din frunzare si au prabustt toti copacll peste ace! doritorl de a prada ~i euceri tari stralne. Val" vai, ce mal praped a test acolo! Mil de ostast e'! de capltant de cei mai mari au fast nlmtcltt de tulptn! ~i rarnurl. $1 s-a tacut a valma~eala :;;1a zapaeealct ea nimeni nu-l

lor.

mare greutate regele Ian Albert a scapat eu fuga, Fugind ea un trices se vede CB s-a tarnadutt de ingimfare. "Ce facem eu prizonieril, vornice Boldur?" a intrebat un capitan. "Eu ztc 5a-1 pul la plug, sa art cu ei locul unde a fost codrul, sa sameni ghinda ca sa creases la lac arborii dcbcritt din prlcina lor". Capltanul a implinit porunca vornlculul Boldur. Pe lacul arat de tostll osteni ai regelui Ian Albert, a crescut un stejaris talnlc, caruta oamenii l-au zis Dumbrava Ro:;;ie, in amintitea singelui varsat tn baUilia de- la Codri,l Gosmlnului. taca asa a stlut $te1an vade. ~i romanu lui. psdepseasca pe cei pradalnlcl, pe cei ingimfatl ~i calcatort euvintului dat.

eu

sa

mai dadea de cap. Mulli din cei seapall cu

IIATALIA

DIN CODRII COSMINULUI

. ai, cite intimplari minunate s-au petrecut in istorie! a auzii intr-o zi pe Dana. Cind 0 sa Ie aflu oare pe toate? Ca eu pe toate vreau sa Ie stlu. Dorlnta asta m-a indemnat sa mai lstorisesc inca 0 intimplare de pe vremea lui 9tefan voda eel Mare. $i am inceput: - Mai copll, dupa ce i-a curnlnt]t pe tatarl, pe turci ~i pe alti dusrnanl care eutezasera a levi tara. $tefan veda avea llniste la hotare. Toti veeinii lt erau aeum prleteni. A:;;a ca se odlhnea, tthnlt, in casa lui domneasca din Suceava. Se bucura de belsuqul tarii l?i de pace. Dar lata ea intr-o zl, spre toarnna, vine 0 veste rea: regele polcnllor, numit Ian Albert, treee hotarul de la mtazanoapte, cu oaste mare. $tefan voda repede trimite sal, inaintea lui, pe logofatul Tautu 5,8-1 intrebe: "Unde te duci cu oastea, rnarlte rege?" lar aeel rege Ian Albert raspunde, eu 91as mieros ~i cam pretacut: "Sa ma bat !?i eu eu sultanul turcilor. Spune-i lui ~tefan voda sa-ml dea voie a trece prin tara lui, di nimica n-o sa-i stric ~i niei 0 .paguba n-o sa-i tao", Atunei, logofetul Tautu a zis, eu doiana: "Era mai bine, martte rege, sa carl vole de a treee hotarul. Ca aiei nu-l tara pustie, cl tara romaneasca, aparata de vitejl",

Asa a vorbit

solul. Dar aeel rege trutas

f-a pedepsit pe Tautu, punindu-I in Ianturl. Auzind de asemenea purtare, Stsfan voda s-a suparat foarte tare: .Daca n-ar 11 ingim1at !?i ne-ar fi spus ca vrea sa se bata CU sultanul, II ajutam sl noi, bucurosi, Ca sultanul are, de mult, gind rau asupra noastra. lar daca ne-a arestat solul, pe logofatul Tautu, lnseamna ca nu vine ca prieten asupra noastra. Deei du-te ~i tu, vornice Baldur, sol la Ian Albert !?o1 tntreaba-l: "Cum i\1

sa treei prln Moldova asa, ea prtn tara nimanul? Cum de cutezi sa-ml arestezi solul, cind solia e un lueru sttnt? Te povatuim sa te intorci in tara tao Ca daca vii eu glnduri rnisele, ti Ie-om scoate noi din cap, cu ascutls de spada ..... Boldur s-a dus sol la Ian Albert, iar $tefan voda a poruncit ostenllor sa fie gata de lupta, Dar, in lac saasculte sfatul ei sa se intoarca acasa ori sa se duca spre rrnparatta turcului, cum spusese, aeel rege trutas a inconjurat cetatea Sucevei ~i a lnceput s-o asalteze. De ee? Pentru ea voia sa-l alunge pe $te1an voda l?i sa puna stspln in Moldova pe un frate al lui. Tlcalcasa soooteatal Dar rornantl, in frunte eu $tefan voda, s-au aparat blnein suceava. Dupa citeva saptamini regele Albert a vazut ca pierde prea multi soldatl in I upta, Dar, mal ales. cind a tnteles ca oastea rornanllor 117mpresaara, el s-a lnspatmtntat. A trimis verba lui $tefan, zicind: "Ma tntorc in tara mea, daca nu rna ataci pe drum". .Nu vei fi atacat, a zis $tefan, daca juri ca te vel intoaree tot pe drumul pe' care al venit. Sa nu te abatl nlei un pas. nu mai pustiestl !?i alte parii ale tarii". De vole, de nevoie, regele Ian Albert a jurat. De [uramint tnsa nu s-a tinut. Aluat-a pe alt drum. Ba, a dat vaie sotdatilor sa face. jafuri $1 nelegiuiri marl, marl de tot .Asa tl-i vorba? a zis atunei Stefan voca Te-nvatam noi minte, ingimfatule $i calcatorule de juramintel. .. Vorniee Baldur, pedepseste-l cum te pricepi mai aspru", .Lasa-l In sama mea, rnarlte voievoade! Ceea ee 0 pati eu nimeni n-o trnpartl''. In vremea aeeasta regele Ian Albert se bueura ea S9 apropie de hotar teafar $i cu prada multa.

ingadui

Sa

oi stltl, drag;i mei, Ga in tara exista un oras numit Brasov. Da? Da, dal $tim,au raspuns In cor Oana, Dorina s i Andrei. - Mal demult, el a fost un oras-cstate, inconjurat eu ztourl groase ~i eu turn uri Inalte, de aparare, in eetatea Brasovulul traiau pe atunci, pe linga romani I?-i sast, Ei erau mesteri dibaci In feJurlte meserii. Aveau ateliere mari, unde faureau, cu rnulta lscustnta, unelte, arrne, rnobila trurnoasa, ineal1,aminte, sel, -hamuri, stote, bijuterii scumpe. Oed erau: fierari, armurieri, tlrnplari, clzrnart, croltori, cojocart, bijutreri. Maffurlle, adica obiecteJe luerate in atellere, sastl Ie vlndeau, trnpreuna cu negustorij rornanl, ln multe erase :?i sate din tara noastra, Putem spune eel mestertl sasl din Brasov, ea 9i cei din atte cetatl-orase ca Sibiu, Blstrita, SJgh1l?oara, Cluj, erau oamenl bogali. Harniel :'li bunt gospodari, brasovenii si-au Intartt orasul eu zloun groase de piatni $1 eu multe turnuri inalte, numai bune pentru apararea tmpctrtva ortcaror primejdiL Inau.ntrul cetatll, pe Iinga ateliere si pravalll, au zidit casesoHde, prlrnarta ~I 0 blserlca mare 1?i foarte inalta, numlta Biseriea Neagra. Bine-j sa stltl eB rnesteril brasovenl noastra vindut marturlle lor !:?i multor voievozi mant, Le-au vtnout mai ales arme: sabii, lose, arcuri, halebarde, platose, colfurt, lite, scuturi. Asa ca, in lupta lor im.Q turcilor ori a tataritor, volevozu no fast ajutati si de mesterll sasl, De pild fan eel Mare a avut mUlti prietenl brasoveni. Le trimitea griu sau turme d $1 adueea din Brasev arme, haina tru podoabe de aur ~i argint. Cind au auzit ca asupra napustit sultanul Mahomed C un puhoi de soldatl, tre! Petru, Hans lpi Herman,

fI

'L ......

sprezece carute mari eu arme: arcuri, palose, scuturi. ~i. in grabs, au treeut in Moldova, pe la Oltuz. Pe drum au intilnit 0 ceata de turci pradalruci, care au sartt sa Ie ia carutele eu arms. Dar eei trel tineri s-au batut strasntc, pina le-a venit in ajutor un pile de roman! si l-au a'lungat pe aoei turci pradalnlc). Sosind inaintea lui $1efan voda, eei trel tineri au ingenuncheat, iar Hans a grait: "Me~terii brasovenl au aflat de navala armatei turcesti si ei stiu eB. oastea marlel tale are mare nevoie arme". .Adevarat", a spus voievodul. "De aeeea noi am grabit la maria tar cu acests douasprezece carute Incarcate eu seule de razboi" a adauqat Hans. "Va rnutturnesc, rnesterllorl a zimblt $tefan veda. Dar, in ceasul aeesta greu clnd tara nH prrjolita, nu am eu ce vi Ie platl". "Nu-i bar. maria ta, a zis Petru. Noi saeotim ca, luptlnd pentru libertatea Moldove" maria ta luptl 9i pentru apararea Transilvaniei ;;1 deci ;;i pentru apararea noastra, a brasovenllor. Conducatorll nostn spun eel mare norac am ~ avut noi, eel din cetatea Brasovulul. ca pe acest pamtnt rornanesc s-au nascut conducator! viteji ea maria tao ~ti un adevarat seut pentru noi to]] eel doritori de libertate. '.DoIC·De ceea Tli darulm aceste arme. $i daca a

de

~rlilla~i

ai nevoie, mal aducem. lar atune: eind fi pace st tara se va intrema, ne vom so• i noi asupra pretului". ·4 In adevar. Stefan voda a mal cerut inca. itea carute eu felurite arme. Iar dupa rei I au fast aJungati :;;i pacea s-a asezat 8, volevodul a trimis rnesterllor brasoturme de vite, putini cu miere s! rnulte e ceara. sa se ajutau lntre din!?ii oamenii din vreme, ca sa-~i poata apara tara $1 tl, sa tratasca ~i sa rnunceasca in llprietenie.

64

IRA$OVENII

$1 $TEFAN GEL MARE

leg3onat, eind repezit. Indata i-a raspuns un bucium de pe un pise de munte; l-a raspuns eu alt glas sl cu alt fel de turuituri, tntelese de matusa Floarea, care a :;;1lamurit: "EI e mezinui. Poqoara Indata". ~tefan voda a asteptat ptna au sosit in sat eei sapte feeiori vrTneenl. A laudat voinlcia, trurnusetea lor barbateesca, blindetea ($1 mal ales dorlnta lor de a rupta pentru libertatea tarti. ~i pe clnd rnatusa Floarea urea in munte, la stlna, sa pazeasca ea olle, volevodul, cu eel sapte feelori, adauga1i la miHe de estenl venttl dill teate par1ile 1ilrii, sl-a urmat

calea lntru intimpinarea lui Mahomed sultan. L-a ajuns la Dunare ~i l-a lovit cu toata puterea, alungindu-I din lara. Feelori! Vrlneioaiei s-au purtat vlteieste, doborind rupta multi dusrnanl. Dupa birulnta, ~tefan eel Mare a venit iar in Vrancea, $i a rnultumlt inca 0 data matusil Floarea pentru ajutorul dat. Apoi j-a rasplattt, precum se cuvenea, pe eei sapte feeiori; flecarula i-~ dat cite un munte, sa-I staplneasca, sa-el pasca turrnele prin polenile lUI :;;i s8.-1 apere in ceas de primejdie,

In

tmpreunscu

Tntreaga tara.

~VESTEA

MATU$II FLOAREA DIN VRANCEA

n alta zi, a venit iar vorba despre ~tefan cel Mare ~j am zis: In vara aceea curnptita, Moldova tussse pradata si arsa de arrnla lui Mahomed Cuceritorul. Stefan voda pierduse floarea ostlrit in bat alia de la Razboieni. Cu mare durere in inima, a pornit prin lara, de la Cetatea Neamtului la a Sucevei, din munte in ses, sa adune altl ostasi: feci or! de boieri, pastori, oraseni, tarani. Cu ei sl-a lncropit oaste noua, ca 5a-1 alunge pe sultanul Mahomed din lara. Deei, umbHnd ass prin Moldova, stetan volevod a ajuns $i in acea parte a taril nurnlta Vrancea. Aiei a lntilnit multi flaca.i doritori sa la arrna si sa sara la lupta intru apara rea ta ri i. . Printre flacai, s-a lntatisat insa !?i 0 femeie mai in vtrsta, Ea a vorbit asa: "Maria ta, pe mine rna cnearna Floarea. Oamenii lrnl spun Vrincioaia, pentru ca, de cind rna stlu, cutreier cu turma de 01 acesti

rnuntl al Vrancei. Nu mal am barbat: a pierit, saracul, in lupta cu tatarii, precum vei fi aflat $i maria ta". ,,Am aflat, matU$a Floarea, $i l-am oinstit dupa cuviinta, ea pe un viteaz". "M ul~umese, maria tao Dar nemaiavind barbat m-arn tacut eu baciFi" . ..r,ilaud vrednicia, Floareo. $i spune ce dorinta al, ca sa te mingli de pierderea sotului?" .Doresc, maria ta, sa iei la caste ~i feciorii rnei", "Citi ai?" ..$apte. Totl ciobant voinici: mezlnul a irnpllnit saptesprezeoe ani, oel mai mare treizeci. in Tntilnirile cu fiarele care ataca turrna, totl au tnvatat sa. se batao la-i, maria ta, ca ti-or fi de folos in intruntarea cu Mahomed sultan". "Dar unde ti-s fl8caii, matu~a Floare?" .In munte, la stlna. Sun din buclum $1 pogoara, lndata''. ,,8ine, rnatusa: cheama-l", a suris, bucuros $tefan veda. Matu$a Floarea Vrlncloala a dus buciumul la gura ~j a suflat tare, scottnd sunet inalt ~i turuit, cind dulce, cind aspru, cind

n alta zi, afttndu-rna iar la plimbare cu micii mei prieteni, a venit vorba despre Stefan eel Mare. Cum t-arn rostrt numele, Oana rn-a ~i lntrebat; - De ee-l spune "cel Mare?" - Pentru ea a fast eel mai viteaz, mai drept, rnai rnaret, mal bun lili mai iubit volevod al acestei parti din tara noastra care se chearna Moldova. V-am povestit despre lupta de la Vaslul. Acum sa va povestese 0 alta intimpiare cu $tefan veda eel Mare. intr-o zi de sarbatoare, domnul $tefan eel vestit, domnul cel neblruit, umbla prin lara sa vaoa cum traiesc oamenii. Pe un deal a intilnit un om: ara, eu un plug tras de un singur bou. Mirat, voda s-a aproplat de dlnsul sl l-a intrebat: "Cum te chearna, omule?" "Solman, maria ta, $oiman al lui Bureel". "De ee ari in zi de sarbatoare, eind toata lumsa se odihneste ori se veseleste, cu cintece, la nora?' "Sint om sarac, maria ta, ~i invalid". .Da? ... se mira iar volevodul, vaztno ca, in adevar, $oiman nu avea mina dreapta, Unde-ai plerdut mina?" ,.Apai, in tocul luptel la Vaslui, maria ta, rni-a cazut

ghiDa'ga din mine. de a sabie pagina; dar n-a cazut numai ea, a C8zUt ~i rnina mea cu turcu-alaturea. Ciung filnd, nu pot munei ca lumea. De aceea am ajuns sarac: n-am niei boi, niei plug. M-am ruga,t de eel boga1i, dar n-au vrut sa-mi Irnprurnute un plug. Atunei, asa dung cum ma vezi maria ta, am prins un bou dintr-o cireada furata de tatart, jar un am bun la inlrna ml-a imprumutat plugul. Mi l-a dat Tnsa numai pentru zlua asta, de sarbatoare. clnd el se odlhneste. De aceea, maria ta, Irni air ogora!?ul acum, in zi de sarbatoare". Stefan voda a ascultat povestea lui $oiman sl, cum era om drept si iubitor de popor, a 9r81t: ,,$oimane, la punqa aosasta ~i curnpara-ti plug eu sase boi, iar dealul acesta ·d-aruiesc tie tot, -eB sa-l al de plugarie". .Multurnesc, maria ta, s-a Tnehinat ~oiman in tata lui veda, punind genunchiul la parntnt: esti bun sl darnlc. Multurnesc ~i rna bueur es voi avea de unde sa-mt scot pHnea cea de toate zilele. Fiau Tmi pare insa nu mai pot merge la razbo! Nurnai cu stings nu pot trage cu arcul. $i niei ghioaga n-o mai pot rnlnui, cu virtute". Cind a rostlt cuvintul razbot, voievodul $te1an si-a arnlntlt ca-l cunostea pe $oiman din batalta de la Vastul. ~a imbrati$at sl t-a zis: "De folos ~arii tot potl fi, $oimane. Pentru oa eu ti-am dal in staplnlre acest deal, ca. in vlrtu-I sa te-asezl ca stejar sa priveghezi, \ii dusrnanil de-l vedea, c-au intrat in tara mea, tu sa stri91 cit ii putea: Sai, $tefane, la hotara, c-a intrat sabla-n tara! Atunci eu te-ol auzl, ca un zmeu rn-oi repezi si niei urrna-a rarntnea de dusman in tara mea". $i in adevar, desi invalid, $oiman Btl·roel a fast de mare folos tarii. Pe atune! semnalele de primejdie se dadeau prln focuri mari aprinse pe vlrtur! de rnovlle $1 deal uri. [ar $oiman a vegheat eu strasntcie, in virful dealului unde-si avea acum ogorul. De cite ori a zarit focurile aprinse pe dealurile dinspre hotare a aprins $i el foe, facind ce vestea despre primejdia dU$mana ajunga re, pede la suceave, la curtea dornneasca. Sa afle $tefan voda si sa sara cu oastea la notare, apere tara.

t-H

ea

sa

sa

58

M

ovu.A lUI $OIMANAl lUI BURCEl

yT, oeocara, nucrurnere roman! or au rasunat prelung. Tunurile au lnceput sa bubuie. I ar din adaposturl!e lor, rnrnanli au tabarn asupra dusrnanitor. Pe multi l-au ucis. Pe allii i-au impotmolit in rnlastlna cu sloiurl de gheata. in vtrtelut luptst, 1?tefan voievod irrsus! s-a batut, drept ca un Fat Frumos cu zmeii. $i conducea batalla ~i sa lupta in fruntea ostasilor sai Multi duarnanl fast-au zdrobltl de buzduganul lui. Dar, inaintind mult in rnultirnea turcllor. unul ·a repezit sunta asupra lui. Sarind cu calul, a scapat neatins $i a contlnuat sa dea cu soada tn dreapta ~i In stinga. Zarindu-l prin ceata, mal multi turci s-au napustit asupra-i. $tefan i-a rapus, Dar, deodata, un turc a tnfipt sulita in calul voievcdulul, erect in plept. A saltat cu deznadejde bietul arrnasar sl repede s-a prabuslt, cu cararet cu tot. Vreo zece turci s-au repezit atunel asupra voievodului, sa-: strapunga cu sulltele, ori iataganele.

aparat cu toata vitejia, dobortnc
toti.

Dar ostenti din straja domneascs I-au vrajrnastt

Prlntre cei care loveau cu ghioaga in turcime s-a aflat ~i osteanul $oiman al lui Burcel. EI a fast eel care l-a ajutat pe veda sa tncaiece pe un alt eal adus, in 9 raba mare, de un slujitor. Dar cind se departa de voievod, un ture a leslt cu iataganul pe la spate sl a taiat bratul drept al lui :;ioiman. $i l-ar 11uols daca in acel moment n-ar 1i soslt un prlc mare de rornanl care au respins pe turcl $i au salvat viata lui Solman al lUi Burcel. Bratul lui drept a ramas lnsa acclo, pe locul bataliei, printre cadavrele dusmane, in zapada lnrosita de sinqe. Batalia de la Vaslui a fast 0 stralucita birurnta rcmaneasca. Soliman pasa, cu armata, etta l-a mai rarnas, s-a Inters, in tara lui. Asemenea ruslnoasa infringere nu mal suferise, pine. atunei, nici un alt mare general ture.

CEl

MARE. BIRUITOR

IN

LUPTA DE lA

VASLUI

tefan voievod a fost domnul Moldovei, dar ~j unul dintre eel mai vrednicl voievozi at tuturor romanllor. Intelept, lubitor de popar f?i de tapte rnari, el ~I-a lnchinat toata vtata llbertati! poporului ~I tnfrurnusetarf 1arii. EI a sustlnut multe sl grele lupte cu turcii, cu tatarii :;;; cu al11 dusrnani al rornanllor. Una din cele mal mari batalll a dat-e $tefan voda la Vaslui. Era vreme de lama. cind sultanul turcllor a trimis 0 mare armata aupra tarii noastre. 0 conducea un general lscusit, mare razbolnic, nurnlt Soliman pasa. EI credaa ca-l va Infringe pe rornanl :?i tara lor 0 va supune repede. $tefan veda avea 0 ostire de trei ort mai mica. Dar ostenil romsnl i!?i aparau tara. $) de aceea sa bateau pTna la moarte. lar voievodul $tefan s-a dovedit foarte prtcsput la conducerea ostlru $i toarte viteaz in lupta. Cum am spus, era lama. Auzind vine mare primejdie dusrnana, Stefan sl-a adunat oastea tn mijlocul tarii la Vaslui. Apoi, in calea lui Soliman a pustilt totul: sate, O(3$e, a surpat podurile, a ars claile de fin. a ascuns

ca

grlnele. Oamenii s-au tras spre munte, la adapost. Astlel, armata lui Soliman a lnalntat foarte greu. Soldalli lui au suferit de foame $i de trig. Multi cai au muri1 din lipsa de hrana. [n preajma Vasluiului. ~tefan voievod sl-a asezat oastea pe malul unul rlu mocirlos, in lungul carula se afla drumul, pe care aveau sa treaca dusmantr. A$a cum a poruncit voievodul, ostenf s-au ascuns in padurl l;ii dupe dealuri. De acolo, au plndlt apropierea navalltorilor. in ziua cind armata lui Soliman pasa a ajuns in dreptul rornanllor, pe valaa rTului s-a Iasat 0 ceata deasa. Stefan voda a zls catre capitanii sa]: .Punern buciumast' mult inainte sa sune. la porunca mea. Ousrnanul va erede cs noi sintem acolo sl 1/8 Inalnta pe valea asta cu mocirla in uezqhet. lar noi iI vom lovi din dreapta si din stinga sl-l vom strlvl". .Blne-ai chibzuit maria ta" au zls capitanii. Soliman a intrat cu toata oastea in valea rlutul. Dar, din pricina oeti], abia vedea la cttlva pasi. I nainta orbeste,

OVESTEA

DESPRE TNTEMEIEREA

BUCURE$TIULUI

temelia inceputurJlor multor fapte mal de seama, a multor eUidiri mal marl, a mutter sate ori erase mal frumoase sta 0 poveste. Asa, de puca. vrett voi ~titi de ee eel mal mare oras al Rornantet, capltala tarli, se nurnests Bucurestl? - Vrem! a ridieat Dorina din sprtncene, eum face ea or! de cite ori se mini sau doreate ceva. - Atunci, sa va spun ... am urmat eu cu vorba. ctca, demult, demult. pe vremea aceea tulbure clnd navalaau felurit] oameni raj $i pradalnlct, cum au tost tatarii, prin luneile Dlrnbovitel, prin padurlle $1 poienile din aeea parte a ~a.rii, pe acolo pe unde aeum se intinde Bucurestiul, in vremea aceea urnbla un cioban cu turma lui. il chema Sueur. Avea oi multe: $1 albe, $1 negre sl brurnar!l. Avea de asemenea cilnl volniei, care nu se temeau nicl de lupl, nlcl de ursl. nlci de vulturii cel mari care, mai ales primavara, se repezeau din vazduh, ca geata, $.i Tnhalau in gheare mieii cei tineri $1 jucausl, $i le sttslau blanlta moale cu clontul lor ascutit ~i tare ea 01e1uL Mal avea clobanul Bueur sl vreo daisprezece magari, pentru purtat poverile ciobanilor sl vreo zece eai gra~i ~j trurnost, numai buni de alergatura la drum lung. Om eumsecade era Bueur ciobanul; tar la tlrla lui de oi tinea multi ucenici :;;i ciobant, totl zdraveni ~i rnesterl la inchegat casul, la tuns aile s] la preqatlt pieile pentru bundite $1 cojoaee. Si trebula fie zdravenl, pentru ca nu numai de fiare trebuia sa apere turma, ci si de cete pradalnlce de oameni ral, care, cum am spus, misunau pretutindeni, in acele vremuri tulburi $1 pline dOe prtmeldie. De rnulte ori tatarl! au furat ol, berbeci, miei ~i magari din turma lui Sueur. De multe ori au dat foe stinilor lui. Ba, chiar l-au ucis doi ciini, din cei mai cradlnclosi: lar pe unul dintre ciobani, unul mai tinerel, l-au prlns cu latul, I-au luat rob ~i I-au dus in tara lor.

sa

sa-

sa

Se vede insa ca acei oameni ai Jafului se tnnadisera la rele, pentru ca. 1n larna, au rapit $i pe tata baciului Sueur, pe Anca. Frumoasa fatal CU par ca boranqicul, cu oohi ca floarea de ctooare ~i cu trup rnladios de caprloara. Tot cu latul au prlns-c ctnd, singura in stlna, torcea ITna pentru surnanele clobanilor. S-a zbatut ea, cit a putut; dar raii s-au dovedit mal puternici. Aflind de asemenea raplre, Bueur Clobanul s-a aprtns de durere $i de minis. A incalecat in graba mare 9i, trnpreuna eu inca doi ttrtatt. a galopat in urma tatarllor. $i au galopat, au galopat, zlle si noptl in slr, Nu i-au aluns dectt la 0 apa mare, nurnlta Nistru. Cum era larna, apa jnghetase. Slmtindu-se urmarltl, tatarf s-au avintat sa. treaca rlul eel mare pe gheata, ea pe pod. Par se vede gheata nu era prea 9 roasa ca, iaea, a plrllt, s-a crapat $ i acei tar tart, hustlulucl In bulboana adinca, asa cum se aflau: cu cai $i cu prada cu tot. Unii au sea pat pentru ea arrnasar!i lor stlau sa inoate; altil 5 aU inecat. - Dar Anea? rna tntreaba, eu ingrijorare Gana. - Anea stla sa inoate, iar parlntele sau, Bueur, ~i tlrtatll lui au sarit 5-0 ajute a lesi dintre sloiurile de ghea~a. As a s-au tntors, toti patru la stina de pe malul Dlrnbovltel. Aiei, pe un dimb, ~i .au cladit 0 casa . mare :;;'1 au rmprejmurt-o cu gard inalt din butuci gro~i. ea un adevarat zid de cetate. Apoi, olnd Anca S-a rnarltat si a avut eopii. deci familia baclulut Sueur a sporit, au construit ~i 0 biserlcuta, care se vede ~j azt, $1 se cneama cntar .Blserlca lui Bucur", Cu anii, s-au adunat aiei tot mal rnuttl rornanl. laea asa, in jurul easel lui Bueur, dupa sute sl sute de ani, s-a format un oras, caruia oamenii t-au zis Bucurestl, jar azi este frumoasa capitals a Hornaniel.

ca

r

OVESTEA

DESPRE iNTEMEIEREA

BUCURE$TIULUI

ternella inceputurilor multor fapte mai de seams, a multor cladiri mai marl, a mutter sate ori erase malfrumoase sta 0 poveste. Asa, de piJda., vreti voi sa. ~titj de ce eel mai mare oras al Rorname], capitala iarii, se nurneste Bucurestl? - Vreml a ridicat Dorina din sprlncene, eum face ea ori de cite ori se mira S8.U doreste cava. - Atuncl, sa va spun ... am urmat eu ou vorba. Olea, demult, demult, pe vremea aeeea tulbure eind navaleau felurlt] oameni rai $i pradalnici, cum au fost tataru, prln luncile Dimbovi1ei, prin padurlla s.i poienile din aeea parte a tarii, pe acolo pe unde acum se intinde Bucurestiul, Tn vremea aceea umbla un eioban cu turma lui. il cherna Sueur. Avea oi multe: ~i albe, ~j negre $1 brurnartt. Avea de asernenea eiini voi .. nici, care nu se temeau nicl de lupl, nlei de ursi, niei de vulturii cei mari care, mai ales prirnavara, se repezeau din vazduh, ca sageata. $i inha1au in gheare mleli eel tlnerl si [ucaust, $; Ie sflstau blal'1ita rnoale ou ctontut lor ascutit si tare ca otetul, Mal avea ciobanul Bucur sl vreo oolsprezece maqan, pentru purtat poverile clobanltor -.7i vreo zece cai gra!,?i $i frurnoel, numai buni de alerqatura la drum lung. Om cumseeade era Bucur eiobanul; iar la tirla lui de oi tinea ml,l11i ucenici $i clobani, totl tdravenl ~j rnesteri la lnchegat casul, la tuns aile !?i la pregatit pieile pentru bundite $i cojoace. $i trebuia sa fie zdravenl, pentru cil nu numai de flare trebuia apete turrna, cl sl de cete pradalntee de oameni rai, care, cum am spus, mlsunau pretutlndeni, In ace Ie vremuri tulburi 9i pline de primejdie. De multe ori tatarH au furat oi, berbeci, miei ~i maqar! din turma lui Bucur. De rnulte orl au dat foe stlnllor lUi. Ba, chiar i-au ucis dol cilnl, din eel mai credinclosl: iar pe unur dintre crobanl, unul mai tinerel, l-au prins eu Iatul, t-au luat rob si l-au dus in tara lor.

sa

Se vede lnsa ca acei oameni ai [afului se tnnadlsera la rele, pentru ca, in iarna, au raplt sl pe fata baclutui Sueur, pe Anca. Frumoasa fatal Cu par ca borangicul, cu ochi ca floarea de cieoare ~I eu trup rnladios de caprloara. Tot cu la1ul au prins-o cind, singura in sttna, torcea Iina pentru surnanele ciobanilor. S-a zbatut ea, cit a putut; dar raii s-au dovedit mal puternici. AfHl1·d de asemenea raplre, Sueur Ciobanul s-a aprlns de durere ~i de minie. A Tncatscat In graba mare sl, Irnpreuna eu inca doi tirtati. a gala pat tn urma tatarilor. $1 au galopat, au galopat zHe sl noptl in slr. Nu i-au ajuns oeott (a a apa mare, nurnlta Nistru. Cum era lama, apa Inghe1ase. Slmtlndu-se urrnaritl, tatarii s-au avintat sa treaca riul ce) mare pe gheala, ca pe pod. Dar se vede ea ghea1a nu era prea groase ca, iaea, a pir1it, s-a crapat si acei tatart, nustluluc! in bulboana adinca, asa cum se aflau: cu cai $i cu praca cu tot. Unii au scapat pentru ca armasarli lor stiau inoate; allil s-au tnecat, - Dar Anea? rna tntreaba, cu Ingrljorare Dana. - Anca stia inoate, jar parlntele sau, Sueur, l;Ii firtatli lui au sarlt s-o ajute a ie~i dintre sloiurile de gheata. Asa s-au intors, totl patru la stina de pe malul Dlmbovltei. Aiel, pe un dimb, sl-au cladit 0 casa mare ~i au trnprejrnult-o cu gard rnalt din butuci qros], ca un adevarat zid de eetate. Apol, clnd Anca s-a rnarltat si a avut copll, deci familia baciului Bueur a sporit, au construit !iii 0 blsertcuta, care se vede $i azi, l?i se chearna chlar .Btserlca lui Sueur". Cu anii, s-au adunat aiel tot mai multi romanl. laca asa, In jurul easei lui Bueur, dupa sute !?i sute de ani, s-a format un oras, carula oamenii i-au zis Buouresti, jar azi este frumoasa capltala a Romaniei.
j

sa

sa

0)

NOAPTE

DE POMINA

n vremea lui Vlad Tepes, ca si in timpul lui Mircea eel Batrin, asupra Tarii Romane~tl a venit cu armata rnulta, puhoi nu alta, un sultan vestlt numlt Mahomed Cuceritorul. - De ce-i zieea asa? - Pentru ca, drags Dana, cucerise multe tari !iii inrobise numeroase popoare. - lnsearnna cs era faarte viteaz, observa Andrei. - Era. $i a venit st asupra lui Vlad Tepes, sa-I alunge si sa-l ia tara. - De ce? se mira Dorina. - A$B stnt unii conoucatorl: lacomi l?i nesatui de putere. Sultanul Mahamed era suparat pe Vlad pentru ca trasese In teapa pe un general de al lui, trimis sfH ceara bir ~i supunere. $i cum a intrat in tara, cu mii $1 mii de sotdatl grozavi la infati~are, !?i bine arrnatl, Mahamed a pustllt, a pradat averlle, a luat piinea, vitele, a robit oamenii ~i mai ales fetele sl copiii intTiniti in cale. Vlad voda avea oaste mica, dar curajoasa: toti ostenil lui voiau mai degraba sa rnoara, decit sa lase dusrnanii sa Ie fure tara l;>i libertatea. Dupa un drum lung, Tn zlle de vara c81duroasa. Mahomed sultan Cuceritorul si-a aprit oastea pentru odlhna. A facut tabara cu mu de corturi din plele colorata. cu stilpi surltl si cu covoare moi pe jos. in mijlocul taberei au asezat eortul sultanului, mai mare 5i mai stralucttor ea toate. in virful stilpului din mijlocul lui, etratucea semnul puterii sulanului: a serniluna mare, toata de aur. Tabara turceasca se intindea pe kilometrl $i e a pazita, zl !iii noapte, de multe $1 neadorOle stra]! ca nu se putea apropia nlei pasaea ara a fj slrntite.

Aflind despre navala turcilor, ee s-a gindit Vlad Tepe$? Daca sultanul $i soldatf lui sint asa de falo!?i !?i de grazavi, ia sa incere eu sa Ie fac de petreeanie. Deci sl-a luat 0 suta de ostasi, alesl din cei mai neTntrtcatt sl rnai dibaei tn tupta. l-a trnbracat in haine turcesti. Le-a dat sullte $1 iatagane turcesti. l-a Tnzestrat cu faclii unse eu pacurs, 9i asa, pe la rnlezul unei noptl intunecoase, cu turtuna grozava, clnd toata armia turcsasca dormea tara griji, oamenii lui Vlad au aprins faeliile $i s-au napustlt asupra taberei sultanulut Mahomed. Au nimieit strallle, inalnte de a da de veste. Au dat foc la zeei $1 zeci de corturi. Au rascal it toata tabara, Au rapus multi turci, care, bulrnacitl de somn, nu mal stiau ee-l cu ei. Vlad Tepes lnsusl a tintit drept spre cortul sultanului, sa-I ucida, ca sa seape tara de eel mal cumpllt dusman, A patruns in cort $i a strapuns eu fataganul pe tOli eel afla~i acolo. Apol, 18ctnd inca mai mare zgomot si rascollre prin toata tabara, a leslt, trnpreuna eu tali ai lui, in cealalta parte a taberei. Se spune ca, zapaciti de navala rornanllor, Inspairntntatl de etta moarte a ap'srut, pe neasteptate, intre din$iI, in tnvatmaseala si intunerie, erezind ca au de a face cu rornanll, tureii s-au batut toata noaptea, omorindu-se lntre ei. Aceasta a fast isprava lui Vlad Tepes si a celor 0 suta de ostasl viteji ai lui. - $i Vlad Tepes I-a ueis pe sultan? a intrebat Andrei. - Nu, copil; la acel ceas sultanul se atla in alt eort, la sfat eu generalii lui. A avut noroc si a scapat,

mincinos. Am atlat oa nu ti s-a turat nicl 0 punga. pentru ca nici nu esti nequtator !?i n-ai avut rticiodata 0 suta de gal beni. E~ti un tilhar care a cutezat sa-l prade cnlar pe volevod'',

,

T........"""","""

nvgo~(1LVr

1:1

arnUl'l.

rTlfl:l

GU

rntta-n sac, stia ee-l asteapta ... Ce zlcetl voi: cum l-a pedepsit voca pe acel tllhar, lrnbracat ca nequtator? - L-a tras in teapa! strigara tntr-un glas cei trei prieteni at meL

,

..

...

• ..,~

...

REPTATEA

LUI VLAD

VODA TEPE$

I laca ase, dragii mei, tot pode galbenl de aur, a marturislt negustol"ul. 0 vestlnd lntimplari din istorie, am ajuns Ja suta, in capl" .Jmi pare rau, negustorule, ca vremea lui Vied voda, poreclit Tepes. De ce au aparut iar ttthart in tara mea. Dar iata i s-a zis asa? EI, 1?i asta rnertta a fi stluta. oe-ti poruncesc: te duci la han $; asteptl trei Tepes e un nurne ari a porecla cumzlle. Apoi vine iar la domnia mea. Ca, tntre pllta, pentru ca vine de lacuvlntul teapa, Ca timp, oamenii mei au sa prinda. de buna sa inte:legeti de ce i s-a zls asa, va spun ca, searna, hotul, Daca nu l-or prlnde, 11-01 da dupa domnia bunulul ~[ inteleptulul Mircea galbenii din vlstieria taril", eel Batrln, au urrnat ni~te vaievozi mai slabi Neguston:.ll a plecat, frectndu-sl miinile on rauvoltort. Turcii toveau tot mai cu pude bueurie ea-~i va capata punga cu bani. tere hatarul. in tara Se incuibase rnulta neoDar lui veda nu l-a placut cum arata rtndurala. Se lvlsera multi rnlnetnosi, multi acel negustar: verba l?i purtarea lui cam rnlhotl, tradatorl, uclqasi 1?i alii raufacatorj. Era roseau a rnlncluna. De aeeea s-a gindit s3-1 greu de trait, ca acesti tllhar: ~i uelge:;;,i nupuna la incereare. mai pozna. neeazurl si re-Ie savtrseau: iar A treia zi cine a venit sa intrebe de batara se paraginea. nil Iuratl, Vlad voda a seas din slpet 0 Indata ce a ajuns damn, Vlad veda a punga ~i l-a aratat-o: .Asta-l?" ,A... asta-i, luat a hotarlre strasnlca: ortce ttlharte. orice maria tal" au stlelit ochlt negutatorului. ca Ia nerepula sau neleqluire 5-0 pedspseasca vulpe, elnd pindeste pull de galn8. .Nurnars, prin teaps. Afla ca unul e lene~? TI poftea in _~~z;j, caca to~i galbenil stnt acolo", r-a poteapa, Prindea un hot? In teapa cu el! Se· ruacit voda, neslaofndu-l din ochi. ivea vreun tradator? '[eapa Ti stta de nu ~:"" ~. Negustorul se grabi numere. CTnd Ce sa mal spun de uclgasi? Ca tot Tn t • ~ .,.5't;rmlna. veda Il tntreba: "Sint totl?" "Totl, i~i dadeau duhul. Chlar ~i pe multi tat ",!'Parie tal" .,Nu ltpseste nlcl unul?" t/Nu. rnaturci, prinsi la praca, i-a tras ,W, e, , a i7i"a~tan. "M~i nu~ar~-i odat~". ~,~u, marit~. Sa dusese vestea in IUIJl'"a~rarga ~ umarat bine '. "Nu-r rnci unul In osindele lui Vlad voda. $"i asa i''''BU 41~ep i;(J.,I, maria tat a suta in cap!" .Da? Vi s~a facut tearna, dragil~~Eif~auzind d&"punga tncoaoe, sa-i nurnar si au" de un cirmuitor asa de asprus Nu? Sigur CB '-e; maria ta ... 0 suts-n cap!" nu: pentru ca Vlad veda era aspru, foarte sa lasa: stla el ce stla. "Poaspru, dar drept. ll ura pe eei trcaiost ~i iudai punga, nurnar st eu bea pe cei buni !?i clnstlti, pe eel harniciA." ;< :if@nii".,. gospodari. Tln.e~ p~rtea celor care-sl ap~~' , ., ustor~1 sfec~s.e: s:_efacu. vT~at ~i tara cu vrednicie. In vremea lui, einst , 6- spalma. Voda-I lua punga $1 nubuna rinduiala au domnit in tara. Ca d ~,araJla benii in tata lui, facind zece gramalasal 0 punga, pllna cu bani, la rasoruc "" 'te aece, Un gal ben ramase stlndrumurl, nimenl nu s-atingea de ea.,?u asta?" Intreba, cu asprime, Dar se spune ca, odata, a venit la ;"J'ifu ... nu stiu ... eU.,.H "Ai avut 0 veda un negustor sl s-a [eluit: "Maria ho--""'" a beni tn punga, da?" ..Da, a suta", tn mi-au furat punga cu bani!" "Tot mal sint ,,$i cind i-ai numarat ai gasH tot 0 suta, hotl?" a intrebat veda cu minie. "Se vede ca nu?" "Tot 0 suta." ,,~i vez] ca. totusl, e mal stnt, marla ta". ,,$1 ci11 bani aveai in unul mai mult?" "Vad.,," .De ce ai mintit? acea punqa?" a tntrebat Vlad veda. ,,0 sure

sa

t

Jf.i::~.
I

a~u
ftl'i

sa

?

'.

~

fa,

RIZONIERII

DIN CASTELUL

DE LA HUNEDOARA

ragii mei, eu as mai avea cava de povestit despre laneu Corvin de Hunedoara, asa ca va poftese sa ma aseulta~i. Ajuns voievod al Transilvaniei $1 fiind el mare cornandant de osti, laneu Corvin s-a tacut eunoseut tn toata I.umea,pentru victorlile ci!?tigate impotriva turcilor, care-l aveau atunci ca sultan pe Mahomed Cuceritorul. in Transilvania, la Hunedoara, Voicu a construit un castel, sus. pe 0 stlnca. lancu t-a rnarlt, l-a tntartt $i tnfrumusstat, Mare, cu ziduri groase, acel castel greu putea fi cucerit de dusrnanl, Avea insa un mare neajuns: Inlauntrul lui nu exista apa. De multe or; fintTnarii au incercat sa sape 0 tintina. Oar cum sa scoata apa din piatra seaca? Intr-o zi de vara, laneu Corvin l-a biruit pe turci in batalia de pe rlul lalornlta, La sflrsitul luptei, el a eereetat prizon ierli turei. Erau multi, iar unii tare furiosl. $i pe cind ii tmpartea care ~I unde sa fie dust, trei prrnsl s-au napustit deodata, asupra lui laneu, sa-l sugrume. Noroe ca voievodul era voinie $i

mlnuia spada mal bine ca oncrne. Ba l-au venit in ajutor $i doi slujitori. .Ducetl-l in castelul de la Hunedoara $i dati-i fiarelor, sa-i 511$le!"a poruncit el, ou minie mare. in castel, vazindu-i sotia lui lancu, ce tineri erau acei prizonieri turci, a cuprins-o m lta. Le-a zls: IIDacB.sapati 0 tintina aid. in curtea castelulul, 0 tintina eu apa buna de baut, va iert $1 va las slobozi'', Trei ani au sapat cei trel prizonieri Tn stlnca, 0 rnunca mai graa ea aeeea greu se putea Inchlpul. Dar ei, cu nsdejdea ca-ai vor clstiqa libertatea, si-au Tnzecit puterile $i au sapat adine, adine, pina au dat de apa, Cind prizonierii s-au Tnfatisat eu eel dintil paeal de apa din acea flntina, s-a nimerit sa fie in castel $i laneu CorVin. l-a placut mutt apa: rece, crlstaltna. Amlntlndu-sl fagaduiala, sotia voievodului s-a rugat: "Sa-i iertam, maria ta, ne-au dat apa in castel". lancu tnsa nu s-a Indupleeat: .Le rnultumesc pentru tintlna, dar, porunea-i porunca: in graapa eu fiare salbatice ~i tlarntnde sa fie aruncati". Auzind care Ie va fi sftrsltul, prizonieril au eerut ingaduiala trei zile, plna vor sapa nlste slove turcestt pe ghizdelele flntlrul. "Sa serie, daca asta vor", a lngilduit lancu. Peste trei zile, a venit la fintina si-a intrebat: lICe atl seris acolo?" "Apa at, inima n-al", a talmaeit, eu lndrazneala, unul din prizonieri. "Voi imi cereti mie inima? le-a strigat lancu. Irnl cotroolti tara sl-rnl uclde]l vitejli, va napustif asupra-rni sa rna ucldeti, $1vreti sa mai am mila pentru voi? Cum de nu v-au stlslat fiarele, acum trei ani?" "S011a ta, volevoade, ne-a fagaduit libertatea, daca saparn flntlna in sttnca sl aducem apa in castel", a lamurit altul dintre prizonierii turci, .Al fagaduit tu asta?" sl-a intrebat voievodul sotla, .Da", a raspuns doamna. .Atunc] sa fie slobozi! Fagaduiala data e datorte curate. ~i, aeolo unde vetl merge,spunetl ca stapinul Castelulul Hunedoara are $i apa in castel ~i mila omeneasca in inlrna",

E CE S-A NUMIT

CORVIN?

al, dragii mei Dana, Andrei ~i Dorlna, vreau sa istorisesc 0 intimplare care searnana a poveste. - Spune-o, buniculeL. Spune-o, te rag. - Un barbat numit Voieu a plecat din Curtea de Argel;) peste rnuntl, la Hunedoara. Mergea pe [os, trnpreuna cu sotla Sa Voica ~i cu copilul lor lancu, care sa tot fi avut vreo opt-nona ani, Nu ducea cu dinsul decit arc, tolba cu seget!, 0 sable si un cutlt mare, sa se apere de fiarele salbatice, Voica purta o tralsta cu merinde, iar lancu un arc micut ~i 0 taiba pe puterile lui. lntr-o zl. de-amlaza, s-au oprit Intr-o poiana, sa se odlhneasca. Fiind foarte cald, Voicu s-a desctns si si-a lasat chimirul pe iarba, des] in el tinea eel mai de pre] lucru ee-l avea: un inel eu nestemate, dat de ruda lui, volevodul de la Curtea de Arge~, I-I daruise sa-l fie de folos: sa-l arate yoievodului din Transllvarua, ca semn ca-l am de near_n mare. Voica a seas merindea din ~raistaj, pilne, cas !?i pastrama de oerbec, . tancu a adus,. cu PI~Sc~, rece ~dih izvoru] de Ia marqmea porenu. $J'au oS'patat, toti trei. Dupa ee :;ii-au astirnparat foamea sl, setea, s-au Tntins la umbra, pe laroa moale, placut mirositoare a clmbnsor, a ochJ,UI boului $i a stnzlana . La fal a faeut $i laneu. Dar~ind )sa alipeasca, a auzit filfiit de artpl: un eorb mare si neqru, negru ca smoala, s-a roti de clteva ori deasupra polenii. A cronoanlt ragu$it !iii aspru, cum croncanesc numai corbii cei mari $i batrini. Apoi s-a asezat pe 0 craca, in fagul de deasupra drurnetllor. Lui lancu i",a 1ugit somnul. Se gindea: ..Nu cumva, mama Voica a lasat pastrama de berbec pe servet $1 i-a mirosit pasaril a carne?" Dar, cercettnd cu privirea, a observat ca rapltoarea se uita in alta parte. lnco-

va

apa:

tro? Spre chlrnlrul lul Voicu, rasturnat pe iarba. $i jar si-a zis: "Ca n-o 1i nebun corbul sa rnhate chimirull Dar dac-o n un corb nazdravan?" ~i, ridicindu-se tntr-un cot, se uita mal bine, ~j Ia corb $i la chimir. Deodata zarl, pe 0 trunza mare de patlaqlna, chiar linga chimir, ceva asa de stralucitor ca-t IUB ochii. Insa n-apuca sa strige: .Jnetul''.; ca pasarea se $i repezi, ca un fulger negru, inhata giuvaerul in cloc, cum ar fl prins un caraous. se rati de citeva ori deasupra poienii ~j se a$8Za Tntr-un alt fag, mai incolo. Cu spairna Si Tngrijorar.e mare, laneu se ulta in [ur, Parlntii oorrneau. Sa temu ca, piria-l trezeste, corbulzboara, cine stle unde, inghite tnelul orl iI leapada in vreun desis de padure, de nu-I mal gaseste nirnent, nlciodata. Judecind repede, baiatul in$faca arcul, se tin tipttl, mai aproape de co pac, oehi eu calm corbul hot !?i sJobozi saqeata. Nimerita drept in gu~a, pasarea cazu jos, filfilnd de ctteva ori din aripi si, de durere, 1ipa croncanltor, de rasuna poiana. Jos, in iarba, se zbatu de cltsva ori; apoi rnurl, a lasa sa-i cada inelul din plisc, lpatul corbulul Ii trezi din somn pe Voicu si Voica. smutsera irlelul din ciocul pasarii $i laudara rnult isprava baiatului. Cind a ./ajuns mare: capitan de oaste, cavaler, voieyo.d al Ttansllvanlei $1 apol 100[ilter alregelui Ungariei, lancu a pus pe sterna lui un corb negru cu un inel in cioc ~I $i-€l 15 lanou Corvin de Hunedoara. Aceasta sterna a . rnostenlt-o $1 flul sau Matel care, pentru vrednicia sl deeteptaclunea lui, a fast ales rage al Ungariei, vecina cu a ncastra. lar in istoriee eunoscut cu numele de Matel Corvin. - De ee nu s-a numit Corbin? a intrebat Andrei. - Pentru ca a luat nurnete de la Corvus, cum se zice in limba latina 18 corb,

tara

tara

iarba deasa. Lui veda i se parea ceva de poveste: lupta lui Fat-Frumos cu Zmeul. Zadarit de tupta celor doi, cii nele a 1<1trat ~i mai furios. inlelegind primejdia, vtnatorii au sunat din corn ~i s-au adunat. grabnie, in polans. Privind lupta, se minunau de indrazneala ~i vlnjosla rornanulul, ca ~i de puterea urieseasca ~i dtbacia la trtnta a tatarului: drept Fat-Frumos tn lupta cu Zmeul. Stateau gata sa lntervtna: dar, prinzind rnestesupul tuptei, Condrea i~i aduna toate puterile si-l rapuse pe tatar, $i cTnd l-a pus genunchiul in piept, aceta s-a rugat de iertare. intrebindu-I tatrnaciul, a rnarturlsit: ..M-a trlmls rnarltul han, CU 0 ceata mare, anume ca sa-] prindem pe Alexandru veda 51 sa pradarn Moldova"", Repede, la porunca rnariei sale, strajerii si vlnatorti au scotocit padurea si au prins toata ceata latara.

"Cu ce sa te rasptatesc, ftacaule, ca rni-ai sal vat via]a?" a intrebat voievodul. "Sa dai dreptate parintetui meu, Neagu, caruia boierul Bogrea i-a luat pe nedrept ogorul'. "Cum ... pe nedrept? Bogrea a adus marton acel parnlnt e al lui", s-a mirat voca. "Martori rnincinosi, maria ta". T nchei nd vtnatoarea, Alexandru voda a mers la casa lui Neaqu. 9i acolo, in oqrada, a chemat sfatul ~i a judecat din nou pricina. Dovedind adevarul, a dat taranulul ogoru! lui, tnapol: jar pe Bogrea l-a inchis trei ani intr-o rnanastire, trnpreuna cu cei cinci martori mlnclnosl: sa se vindece de naravul de a-l rna; mintl pe voda, Nu I-a ultat nlei pe Condrea: t-a luat slujitor la Curtea domneasca din Suceava si l-a pus tntr-o slujba de mare credlnta, ·aceea de a-I tnsoti, totdeauna la vtnatoars $i de a de in vileag martori; mmctnosl.

ca

CONDREA SI TATARUL ,

up a Bogdan voda, dragii mel, a trait sl a octrrnult tara un voievod numit Alexandru. Vreme de treizeci -?i doi de ani, el s-a ingrijit foarte mutt ca Moldova sa alba de toate. Sa traiasca oamen!i bine, rnulturnltl, in ilnlste $i pace. intre multe altele, se straduia ca toate judecatile lui sa fie fara qres: drepte sl blinde. Se ferea ea de foe a osindi pe cineva pe nedrept. lar cind se intimpla sa gre$easca, repede lndrepta strlmbatatsa si da dreptate numal celul crept. De aceea poporul Ti spunea: Alexandru veda eel Bun. $i cu acest nume a intrat in istoria noastra. Dar, odata a venit la judecata domniei un taran !?i un boier mare. Pe taran TI chema Neagu. Pe boier Bogrea. A~a cum se faeea judecata pe atunei, Bogrea a lntatlsat Tnaintea lui veda. vrea cinei martari, alesl numai dintre boieri. Si, eum le-a fost lnteleqerea, au sustlnut ea agorul taranUlui ar fl lac boierese. Ascultlnd pe eei cinei martori, totl intr-un cuvint, veda a dat dreptate boierulul, Mai ales ea Neagu, stilnd ea apara creptut lui 'in tata unui voievod lntelept $i bun, nu avea niei un martor. Iaca asa s-a tnttmplat, ca vooa Alexandru a fost tnselat de niste martori rnlnclnosl, iar bietulul taran bolerul i-a luat ogorul. De rnthnlre a cazut la pat. bolnav. Se valta lntruna: "Cum sa rna nedreptateasca marla sa toemai pe mine? EI care a judecat totdeauna eu mHa !?i dreptate?" Dar Neagu avea un fecior, Wieau de douazeci de ani, voinic :;;i neinfricat. EI a spus: "Tata, eu ma. due la maria sa, sa-l eer dreptate. Ogorul e al nostru din rnoai-strarnosl. Si daca voca-l om drept !,)i bun, cum 59 zlce, trebuie sa ni-l dea tndarat". .Du-te, Condrea (asa it chema pe flacau), arats mariet sale ca bolerul a adus

rnartori mincinoai !jii roaqa-l mai judece 0 data prlclna noastra, Auzind ca Alexandru veda se atla la vTnatoare prin padurile din apropiere, Condrea s-a dus acolo. A aiuns in preajma cortului marlel sale, pazft de un strajer. A zis in sinea lui: ,,0 sa astept pina sftrseste vooa vinatoarea si 0 sa-l rog ... " S-a ferit deci mal ineolo, intr-a poiana, $1 s-a asszat intru asteptare linga tulpina unui stejar batrln. Auzi boncaluit de bour lovlt de sui ita $i muget dureros de eerb strapuns de saqeata: apai, deodata, in partea cealaltii a poienii, s-a lvrt tnsusi voda Alexandru. Gondrea t-a cunoscut dupa barba carunta $i dupe statura Inalta $i dreapta. N-avea la dinsul nici arc nici spada, il lntovarasea doar un ciine mare, roscat. Gindind $a-I intimpine eu plecaclunl si cu ruga lui pentru dreptate, Condrea se rldica in picioare. Dar, in clipa aeeea, de dupa tulpina altul stejar de ta marginea polenil, zar] un tar; ineorda arcul sa-l tinteasca pe voieved ~isa~1 uclda, Intr-o cliplta, flacaul nostru azvlrf eu 0 craca asupra tatarutul. lovlndu-l arcul sl sllindu-I sa gre;;easea tinta: saqeata a vijiit pe la urechea volevodutul. Ciinele ineepu sa latre a spairna sl a nedumerire. Gi, vazlnd ca tataru: tragea din tolba alta sageata, jar maria sa sta u i mit, nelnteleqind ee se petreee l?i de unde vine primejdia, Condrea se repezi asupra tatarului si, eu 0 putere pe care lnsusi nu $i-o banula, ii smulse areul $i-I brinei in poiana, mal la larg. Cum n-avea nlei un fel de arrna la el, II prinse la trtnta ctobaneasca. Era nespus de vinjes tatarul: dar nici Condrea nu se da batut. De rnai multe ort iI rasturna la parnlnt pe roman si de tot stites ori a fost doborit si el, tatarul, cu capul in

sa

ta-

Mult a pllns Ileana olerderea sotului. n acea parte din tara noastra Aaminea slngura, In Cetatea Coltulul: sa ,n~ nurnlta Hateq se lnalta, puterntca ~j mindra, grijeasca sl sa apere nu numai pe eei trei Cetatea Coltului. A construit-o cneazul C1ncopilasi pe care-i avea, ci sa ocfrmulasca l?i dea, barbat lublt de taranll de pe valea satele din jur. Streiului. Sl-l iubeau pentru ca-l conducea Auzind de asemenea nenorocire-, Mlrcea cu pricepere 9i-1 ajuta se apere de privoievod l-a trimis 0 ceate de doisprezeee mejdii. Oealtfel aeesta !iii era rostul Cefatii osteni sa tntareasca straja cetatil. Ileana Coltulul: apararea de rnultele primejdii, prea tnsa t-a ruqat sa se lntoarca la Curtea de des stirnite pe aeele vremurL Clndea, staptArqes: .Multurnesc din inima marie! sale nul cetatll. era prleten cu Mireea eel Batrln, Mircea volevcd pentru grija cs mi-o poarta, voievodul din Tara Rornaneasca. Se Intila zis ea. Dar rni-arn pastrat strajlle preqatlte neau adesea la vinat ursi ~i cerbi, prin de clnstltul meu sot, Olndea. Si chiar Ie-am rnunti. Se statuiau cum gospodareasca mal bine tara :;;i se ajute Tn lupta lrnposporlt, Caci oamenli din Tara Hateqului lin triva navalitorllor turci. 18 mine ~i, caca-l conduc bine, apara chiar eu pretul vietii lor. VOi, decl, plecatl la sotta lui Cindea, laranca din Padureni. maria sa, dragi strajerl, cil are mare nevole se numea Ileana, Tinara, minunat de frude voi in lupta cu sultanul Baiazid". rnoasa $ i de ham lea, bine se pricepea la Viizind 0 femeie asa de curajoasa, stratoate treburile easel. Ea, oa sotle, a trnpodojerii s-au bucurat $i s-au tntors la Curtea de bit tncapente castelului cu covoare, cu oraperii, cu perdele, cu potlcandre, cu rnoblla, Arge~. cu tablouri ~i eu fel de fel de cusaturl mesPeste dol ani, Mircea voda a trebuit sa terite de rrrlinlle ei agere ~I dibaee. Toreea fire de borangie ;;i de aur ~;i eosea cu ele sara iar eu oastea la hotar, navaleau dill fieri de trandafir !?I de erin, asa de frumoase nou armatele sultanulul. Primejdia era mare. sl de vii, ca parca raspindeau ehiar rnlTurcii pirjoleau totul in cale. Si ~ti~l voi cine resme. Dar nu numai la treburile de rnigala a venit sa-l sprijine in lupta? Insas: Ileana ale gospodariei se pricepea Ileana, cl tnvadin Hateg, eu 0 suta de rornanl. $i a lasat copiii in seama doicii si, calare pe un cal .ase sa traga $i eu arcul, sa rninulasca prastia $1 chiar lances. Mergea adesea la vinaroib, s-a inf8.\:i?at pe clmpul de batale, ca un toare irnpreuna cu sotul ei si palea, euraostaan adevarat. Mircea voda n-a lasat-o sa [oasa, tlarele salbatice: vulpl, rl$1 $1 chiar lntre in toiul luptei. Dar eu arcul ~i cu praslupi si ursl, dobortnou-le. Pentru toate aeestia ea tot a tras asupra ousmanilor, asa cum tea, lurnea-i spunea .Jleana Cosinzeana din tragea ~j asupra Jlarelor salbatlce, Cetatea Coltului, din Tara Hatequlul'', Intorclndu-se tn Cetatea Coltutul, Ileana Cindea, sotul ei, I-a ajutat pe MiLcea a trait ptna la adinci batrtnete, cresclndu-sl voievod in batalia de la Rovine, dovedinnepotll !;ii strarrepotll, si teslnd ori cosine du-se viteaz neintrecut. De asemenea, s-a servete :;;1 perdele cu fir de borangie ~I de batut !;Ii cu alti dusrnant care voiau sa-I suaur. $i macar ca, de la 0 vreme, n-a mal fost puna, sa-i prade cetatea ori sa-i rapeasca B9a de mindra ea in tlnerets, lurnsa tot il sotia, pe Ileana cea neeuvintat de mindra. ~~rt'nea: "Ileana Cosinzeana din Cetatea Irrtr-una din aceste lupte, Cj~dea a fo~t ului, din Tara Hateqului, nevasta lubiranlt de saqeatae], dintr-asta, i s-a t~ ~lbunica inteleapta, tuptatoare nclntnmoartea. caii "

-sa

sa

sa

ma

ce

r.,

6

LEANA

COSINZEANA

DIN TARA HATEGULUI

p1

Q.[TO'C

pe vcnevoo.

acurn, impotriva ceor doi dusmanl care vorau sa te uclde, mara tal'. in adevar, scotlno sagetile din trupurfle cetor dol dusrnanl, au vazut cia pe una se ana crestata litera "M". de la numele "MJr-

doua sageti pe care ~lova?" .Le-arn folosit,

..YT ce-ar TacUT CU ceTe

am lncrustat

cite

0

ce-a-, Jar pe arra "S", ae fa IIstroe~. Dec! dou a sage~l, ca doua pecetl. Foarte bucuros ca tara are tlnerl asa de viteji Mlrc.ea voievod, btruttorul de ta Ravine in cimpii, l-a luat pe Stroepe linga sine, dtndu-t rang de capitan, cel mai tinar capitan din ostirea romana din vremea acees.
j

iN

CiMPII. ..

mal a d u c et l aminta, dragii mei, de balelandrul care cloplea sage1i ~i... - $1 Ie numea "condelele lui veda"? rn-a tntrerupt Andrei, eu intr'ebarea. - lntoemai. Oar cum II chema, mai arnintlti? S-a racut tacere. Sprlncenele micilor mei prietenl s-au curbat a rntrare, ochii Ii s-au marlt, obrajii Ii s-au imbujorat; nu-sl aduceau aminte. Sau poate ea minttle stlau acel nume, dar llrnba nu putea s8-1 rosteases. E bine sa v,j-I ammtltl, pentru ca, de numele lui, ~j-a amintit $1 Mircea voievod Gel Batrin. Am mal asteptat clteva clipe, pTna cTnd, umblind prin mintea ei, Oana a tresarlt, bucuroasa: - Stroe! - Al?a-i! Stroe se nurnea. Cind a navalit Balazid sultan Fulgerul in tara, cu potop de soldatime, caleri $i pedestrl, cu iatagane, sutitl. arcurl $1 sageti, Mlrcsa voda, eu oastea lul, t-a asteptat la Rovine, in cimpii, in preajrna unor mlastinl, inconjurate de copael batrlnl !iii stutost, lar cind s-a apropiat arrnla dusrnana, voievodul a sunat din buclurn, Atuncl. roman li, aoapoattt: dupa copaei, au slobozit 0 grindina de sagetl. Sage[lle au rapus muttl dusrnanl. . Prlntre arcasll rornanl se atla $i Stroe, eel cu .ooncetele lui voda". Urcat lntr-un stejar stufos, traqea sageata. dupa sageata. Seria $1 el pe trupul neprietenilor dorlnta de Iibert ate. Oar batalia era nespus de grea. Dusrnanll, de zeee ori mai multi decit romsnii. Multi $i puternlci ~i viteji $i priceputi la razboi. eli doar asta Ie era meseria: razbolul $1 prada. S-a intunecat cerul de multtrnea sagetilor, iar apa $1 pamtntul s-au lnrosit de singele curs din rani.

a

va

Desi, cum am spus, rcrnanll trebutau sa tupte unul contra zece, totusl nu s-au lasat, Au pn1bus.it multi dusmant in mlastlnl, SCUfundindu-i cu cai cu tot. Pe altll t-au pus pe fuga, coplesindu-l cu sagetile, sulltete, s·abilie or! topoarele, Stroe, de acolo, din stejarul lui, a ochlt $i a doborit .numerosi potrivnlcl. De rnulte ori l-a vazut pe Mircea voda tnsusl aruncindu-se in lupta. In loeurlle unde era greul mai greu. Spre lnserare, Stroe mai rarnasese doar cu doua segell: cea cu litera ,,5" $1 cea cu litera "M", incrustate de drurnetul necunoscut care-t vizitase, ln sat. Nu i s-a parut cia a fast un ceas asa de prlrnejdios, fncit Ie toloseasca. Deci Ie pastra in tolba, la locul lor. Cind pe ctrnput de batalle rna: rarnasesera doar cTte un pllc razlet deturci, vaievodul ~i-a oprlt calul, sa se odlhneasca, drept su b stejaru I in care S8 atla Stroe. Baietandrul nu stia ce sa taca: sa coboars or! sa rnai astepte? Dar, deooata, vazu cum un turc, aflat mal trico!o, intr-un grup de ranii" apuca a sulit,a. $i sa preqatea s-o infiga in spatele vclevodulul. Cu 0 repeziciune dezniidiljduita, Stroe trase a sageata din taiba ;;i a trimise in pleptul oelul care era gata-gata 5a-1 uclda pe voda $i cum inca un dusrnan S8 ridlcase in genunehi si, tncordind areul, II ochea tot pe M ireea volevod, Strae i-o lue inalnte $i-I dobon sl pe acesta, CU osalalta sageata. Vijiitul ascutlt al 5age1ilor, racnetul cetor dOl duernan: rapusl 71facura pe Mircea voda sa cerceteze de unda l-a venit salvarea. VazTndu-1 pe Stroe in stejar, Il porunel coboare. .Parca 1e cunosc, tlnere'', a zis maria sa. ,,$i mie mi se pare S8 mlnuna Stroe. "Tu estl cel care a numit saqettle cu nume frumos: -Condelele lui vods-. Nu-i asa?" "A~a-i, mafia ta ... " l-a cunoscut acurn

Sa

sa

ca.....

30

ONDEIELE

LUI VODA

m zimbit
prtetenl,

catre

Oana, Andrei $i Dorina

laca, dragi; mei, iar voiesc cava din lstorle.
Ceva adevarat?

,imicii mei Ie-am zis: sa v~ povestesc
Asa ajunse tntr-un sat; Boistea, in mlllocui lui, pe paitste, zed sizecl de satenl, ce faceau? Jucau hora? Nu: clopleau sageli si, din clnd fn cind, aruncau cite 0 gluma, ea se lnveseleasca ~i sa Ii se para rnunca mai usoars. Mireea voda se bucura vaztnc harnlcla :;;1vola buna a oamenilor lui. intreba pe un baietandru: "Ce faci aid, tlacaoasule?" "Pai, ca sa fae? Condeia!" "Condeie?' .., Parca seamana cu sage~ilefl, .Nol Ie spunern condeiele lui veda". ,,De ce Ie spunetl asa?" .Pentru ca, la porunca lui voda, cu ele vern scrie pe spatele dusrnanllor vrerea noastra de libertate". .Frurnos, fraeaoa~ule", l-a laudat maria sa. "Dar ... cerneala avetl?" Balet.andrul s-a gindit 0 clipa $1 a zis, raspicat: .Avern; dragostea de tara care tzvoraste 'in callmara lnlrnli noastre". Mult s-a bucurat Mircea voda de asemenea vorba; I-a sarutat pe acel flacaoas si l-a intrebat "Cum te chearna?' "Me. cnearna Stree ... Dar domnia tacine estl $1 de unde vii?" "Ai sa afli tu, cind vom porni lupta", a suris voievodul, cu bunatate, Apoi a luat cu~itul din mina baletandrului ~i a tncrustat pe o sageata litera "S", iar pe alta "M". I le-a pus in taiba $i a zis: .Pe astea sa Ie folosestl numai ia mare primejdie". L-a ttntlt eu prlvlrea pe Stroe, a zlrnblt. a urat tuturor .spor la

- Da, Andrei. Ceva care s-a intimplat dernult, demult, cind tara era arnenlntata de puterea oea mare a sultanului, adtca a tmparatulul turcilor. EI cucerise rnulte 1ari !?i rivnea sa supuna sl tara noastra. - Cum se numea acel sultan? - Se numea Baiazid. $i pentru ca navalea ca 0 vljelie, lurnea I-a porectlt Fulgerut. in vremea aceea, voievod in Tara Romaneasca era Mircea, carula hoi ii zlcern Mircea eel BatrTn. Cind a auzlt ca sultanui Baiazid Fulgerul se apropie de Dunare, gata sa navateases in tara, Mircea voda a dat porunca: "Tati barbati: sa se gateasoa de oastel Fiecare sa alba cal, tolbe plina cu sageti, sulita, ghioaga 1;)i scut. Care au topoare ~i sabll, sa vrna cu ele la tocul de adunare a ostlrll. Ca asupra tarii vine mare primejdie turceascar Oamenii, ce sa taca? Au lasat taate celelalte trsbur: !?i s-au preqatlt de lupta Fierarii au faurit sabu: lemnarii au incordat arourl ~i au strujit suliti din lemn tare; ba, Ie-au :;;i pirlif in toe, anume ca sa fie $i mal tarl. Dar daca sulitl, sabll, scuturi, arcuri, topoate ori sabii trebuiau ctte unul sau cite una de fieeare ostean, sageti trebulau multe, de doua-trei ori mal multe declt sotcatt avea Baiazid sultan. De aeeea toti romantl, care aveau crt de cit Indernlnare la cloplit, s-au apucat, tn grabs, sa taca sageti. Baieti! $i fetele, flacaH !iii batrlnii, toll clopleau eu cutitele, mil ~i mll de sageli. Acu, Mircea veda cel Batrln umbla prin tara, sa vada cum lrnplinesc oarnenll porunca st cum se pregatesc sa.-$i apere tara. Ca sa nu-l cunoasca lumea, lrnbracase stral aranesc. ca un drumet oaracare.

sa

treaba"

sl a plecat.

Intelegeti: nu veta stie satul eft el, vcoa Insusl, a venit in cereetare. Ramas intre ai sal, Stroe a prlvit cu luare aminte sagetile incrustate cu litere ~i le-a asszat tn tolba, sa Ie toloseasca asa cum a zis acel drurne] talnic.

sa

POVESTE

CU UN STUP

DE ALBINE

icUlli rnei prieteni, am zls au intr-o zi catre Dana, Andrei $i Dorina, vreti mai aualtt povesliri de demult, din istorie? - De buna seams ca vrernl a raspuns raspicat Andrei, - Dupa acel Dragol\> voievod, care a ucis bourul $i i-a alungat pe fatarii eei pradalniai, la conducerea Moldovai s-a ridicat un alt volevoo nurnlt Bogdan. EI avea mare dortnta sa zldeasca in 1ara cas~, hanuri alte cladiri marl sl frumoase, sa sporeasca numarul satelor $i al oraselor. Sfatuia oamenii cultive cit mai bine oqoarele, ca dea roada bogata ~i tot omul sa tralasca rmbelsuqat, Dar tata ca han-tatarul a trimis pe fratele sau Mirza, in solie la Bogdan voda. Acesta s-a lntati!;lat $i a grait cu trufie: .Fratele meu, hanut, este staptnul lurnll. Supune-i-te, fara cirtire, Ji)1d.iH tot ce-tl cere: harabale cu grine, turme de oi, cirezi de vite, sute de robi, mil de putini cu miere $1

sa

~!

sa

sa

ceara".

Bogdan voievod I-a prlvlt cu rnlrare $i mihnire si a intrebat: "Cu ce drept vrea han-tataru I sa ne robeasca $i sa ne fure

hrana?" "Cu dreptul ceJui mai tarel Daca nu te supui, daca nu dai, ts luarn rob al pe t~J]e! iar tara tl-o pirjolim au totul". .Nu te temt ca noi ne vorn impotrivi si ca Yom rapune?", IINoi, staplnil lurnti, sa ne ternem de un popar m ie, ca al vostru?" ~H~ ... ~ Zin:'bit. Bog~ dan voievod. Al cerut Si,3. va dam !;ll rnlere? Da am eerut!" a racrut tatarut. "Dar voi ~titi cine aduna mierea din flori?" "Cum sa nu stirn? ... Dar noua nu ne place sa munelrn, sa Tngrijim stupil: ne place numai mierea, ca-l dulce." Bogdan voievod s-a ultat lung la acel tatar ingimfat !;fi a zls, cu bl1nde~e, dar ~j cu notartre: .Atbmele nu stlu nurnal sa adune mlere din tlort, ci stiu sa-!?i apere ~i stupul de trintori !;li de pradatori". .Nu te cred!" S-a grozavit prtntu: tatar. .Atunc! hal in prlsaca, sa te Incradlntezl". Au mers in prisaca din tata easel voievodulul. Mirza nu prea avea chef de pilde: dar deocamdata, sol tllnd, trebuia se poartecum ii cerea gaz~a, in ~ri~a~a" Bogdan voievod a cerut prlsacarului sa rldioe un stup, su b care se afla un soareee mort, Tnvelit in ceara, ca lntr-un giulgiu. "Vezi, hanule? a grait Bogdan, scarecele acesta e de a suta de ori mal mare decit 0 albina. A venit, cu sernetie, ca un tilhar, sterpeleasca rnlere din stup sl s.e ghiftuiasca cu dulceata ei. Albine'e, desl rrucute, nu s-au lnfricosat. S-au unit intre ele l;il au tabarit asupra hotulul: l-au tntepat cu aeele lor al au virit in el atHa venin lnctt t-au ucis. lar acurn, ca sa nu miroase a hoit !;li sa otraveasca stupul, l-au aooperit cu un strat de ceara. Vezi?" ..Meta... vad", a rnorrnalt Mirza tatarul. .Daca vezl, afla ca noi am invatat de la albine sa ne apararn tara de hotl. Spune. rogu-te fratelui tau, han-tatarul, pllda aceasta $i daca va mal avea pofta sa vine asupra-ns sa vina. il vom lrnbraca in giulgiu, ca pe soarecele din stup", Fratele hanului a plecat privirlle in [os, a tacut $i a plecat, - $i... hahul a mal navallt in tara? a vrut stle Oana. - Cit a domnit Bogdan voievod, nu.

va

..

I

....

sa

sa

s.a

sa

-~-

MINDRU

CA SOARELE

cum, dragii mel, dupa ce ali auzit povestirJ cu vreo trel voievozi:Gelu Rornanul de Some~, Menumorut din Orisana $i Basarab de la Arge!\?, din Tara Rornaneasca, ce ati ztoe daca v-a$ povesti l?i de un al patrulea voievod? Vreti s-auziti? - Vreml Vrem! au strlqat Oana !;Ii Andrei, iar Dorina, mai curloasa a !?i intrebat: - Cum ll chema l?i ce tspravt a facut acel voievod? - Tocmal asta voiesc a va spune: n chema Draqos, ~i traia Tn acea parte di(1,~ Romania care se nurneste Mararnures. Er,a' bun gospodar si cirmuitor dibaci, dar ""~j rnester vtnator, ii placea tare mult vlnez zimbrl. ursi, cerbi, caprioare, istretl sl 1M vlnetl la par. '. , , Povestea spune ca, umblrhd eJ 18. toare, a auzit cs. fra1ii lui, r:o,maoii d~1'a:ra-~ rit de muntli Carpatl, de pfval~~>rJvrilof' ret si Prut, sufereau mult, 01_0 ..~'iic;j'rilca+~ fuiau si-i ucideau tataril. Aqe$t] atunei, un neam de oamen} cW'r i rnai din razboaie l?i din ceea,:t~", au , a1tii. Se stia ca nu-l intrecea rlifJ1tfni la ci3rrie. Navaleau pe cai iuti ea vinro'r. 'L-ovea~i~ou nlste sabil curbate numite iatagan~,; lar l',a~ ge\lIe repezite din arcurlle lis.I'lJ!au_ ca g1ndul, $i nimereau drept 'm \tn-tg~-F~ cap ~/; purtau cactull marl, din blana de oale, iar de aparat se aparau cu scuturl rotunde, din fler. Conducatorul tatarilor sa numea han sau han-tater.

pe

sa

vi-h

,0

,I~

la<c

grumaz gras, au capite tari, eu par lung negru, cu ochi holbati, fiorosl, cu nari largi. intii I-a sirnttt catelandra lui Drago!?; numita Molda. 9i, strntlncu-t, a alergat dupe el, latrind ascutit. Dar orictt de fioros era acel bour, Draqos tot l-a oehit cu sageata l?i l-a lntepat cu sulita. Ranlta, pllna de singe, acea tlara a mai fugit tnca mult prln padurea cu arbori lnalt]. Ba, a trecut :;;i un rtu cu apa mare: Maida, dupe. dlnsa, gonea, gonea din rasputert, s-o prinda. Dar riul fiind adinc .i valunle lui repezi, biata catelandra Molda s'~al,.necat. i aJari, Draqos cu vltejii lui au trecut ~-;, ovlt zlmbru' drept intre coarne $1. in t t-au doborit. Foarte mult s-a buourat Q.~, d" , ' btruinta, dar mult l-a pa11"'0 fe'it:!erea catelandrel. In amintiacel rTu Moldova, a trecut inca mai departs ·l.!Itat~p~'romanii din aceasta parte a i"aILfrl'ge pe tatartl eel raufacatori. CTnd a1n lupta, biruitor, romanii l-au , vofBvod 9i l-au potttt sa conduca ·a,'easta parta din pe care au numit-o tot/Moldova. de la numele rlulul, 'i1::>entruca l-a scapat de prlrnejdia tatara, romanii I-au tacut acelui voievod un cintec. care in-Cepe asa:

.~s~a

[!&!,J>n'uittfi

,'rT~l~o!?

ta-

t~rs

tara.

A plecat

Cu vitejii lUI din Mararnures Draqos a trecut rnuntll, la rasattt, ca sa-l ajute tn lupta cu tataril. Prin muntl, in calea lui Draqos ~i a vitelllor sai, a iesit un bour sau zlrnbru, mai mare ca un taur, cu eoarne tepoase, cu

mtndru ca un soare la vlnatoare, Ghloaga ~i sageata lui Fae pustiul cocrulut"., au lui
51

.Draqos,

Dragi cepit, Dana, Andrej ~i Dorina tnvatat repede aceste versuri din cintecul Drago!? volevod. Daca va plac, lnvatati-le voi.

o

ASARAB

VOIEVOD,

EROUl

DE LA POSADA

tu net, demul1, demu It, cind rornanil abia i:?i lnfirlpau a tara, multi doreau sa Ie ture pamlntu: !;!oi sa-l tnrobeasca. Dar lata ca s-a ridicat un alt voievod i'hdraznet !;Ii chibzuit, bun orlnduitor ~i viteaz. Se numea Basarab, voievod de la Curtea de Arge$. Cind un rege vecln, numit Carol Robert, i-a cerut sa se supuna, Basarab a zis, ca ~i Mehumorut: .vecln bun ~i prieten da, cu drags inlma: dar supus, nLI!". Auzind verba asta, regele Carol Robert a strigat, cu trufle: ,Am sa scot de barba pe aeest urs, din blrlagul luil", Chipurile Il tacea urs, actca Indaratnlc $1 neternator poruncilor lui. $i, a l?i pregatit oaste mare, cu cai graljli $i tocost, eu osteni lmbracatl 1n zale de fier, cu coifuri luc[toare, cu spade ascutlte, ou sullti lungi, cu arcuri tari $1 sageti cu virf de otel. Le-a preqatit bine $i a venit asupra rornantlor, eu razbol mare-mare. Vazind prtrnejela, Basarab voievod a strins $i el oamenii sai, sa-$i apere tara. Pentru ca avea mult mai putini osteni :id mai slab arrnati, ce sl-a zls? .Ia sa-: slabesc eu pe duarnan, Tnfometindu-I si oboslndu-l cu drum greu $i lung". $1 ~t.iti ce a facut? A pTrjolit holdele in calea dusmanulul, a surpat vadurile $i podu-

rile, a ars casele, a otravlt fintinile. Apoi s-a retras, cu grija, din calea vitezel !?i numeroaset ostlrl a lui Carol Robert. s-e retras Tn rnuntl ~I Tn codrl. Ca dear codrul e frate eu romanut $I~I apera. Acolo I-a asteptat, la 0 strimtoare cu peretil foarte inalt] !?i asa de Tngusta, oii abia incapeau aeoe-dotsprezece aal,heti alaturt. Acelui lac l-a zis Posada. Volevodul a poruncit ostasilor lui sa se uree pe rnuntl, deasupra aeel~i strimtori si sa plndeasca apropierea dusmanutuf. ' . Faarte dornic 5a-1 prtnda pe Basarab, ca pe un urs Tn culcusul lui, precum zisese, Carol Robert a inaintat semet t;;i lncrezator ca nimeni nu-l poate blrui. A:;;a a virit oastea in strTmtoarea de la Posada. Dar lata ca, toemai cind nlcl gindea, de sus, din munte, din piscuri, din virfuri de brazi, au Tnceput sa cada, ca un potop: sttncl, butuci. bolovani, sulltl :;;1 sagetL $i toate, in capul mindrilor ostenl ai lui Carol Robert. Sagetile ii raneau. Sulit.ele i1 strapungeau. Butucli ~l bolovanii Il turteau. Stincile ll striveau. Parea totl rnuntil se prabusesc asupra lor, potopindu-i. Armurile sunau, cum ai lovl cu clocane urtase in nlste tlnqiri cit toate zilele de marl. N-aveau cum sa se apere. Cum sa urce pe stlnca dreapta ca un perete $i tnatta pina la cer? Nici in laturi nu puteau 1ugi. Nici lnapoi nu se mal puteau Tntoarce. A~a, in strimtoarea de la Posada, multi cavaleri inzauati in zale de fier au plerit, Carol Robert Insusl n-ar mai fi scapat de acolo, daca ou schtrrtba straiele cu un slujitor al sau. Judecind dupa Irnbracarnlnte, romanil l-au luat pe aceta prtzonier. Asttel regele eel trutas abia a sea pat au fuga;iar tara voievodului Basarab' a rarnas llbera, Dar daca acea foarte lnsernnata biruinta de la Posada, rornanll au ci!;ltigat-o sub povata ~i cu lupta lui Basarab, cum credeti vol, Oana, Dorina sl Andrei, o-ar fi bine sa-l mai spunem noi acestui voievod roman? Miaii me; prietenl s-au gindit un minut, s-au sfatuit intre dlrrsll $1 rni-au spus: - .Basarab voievod, eroul de' la Posada". Le-arn rnulturnit $i am pus povestlnl chiar acest titlu.

aa

ENUMORUT

eEL

TNTELEPT

spun al VOUB, dragii mei copll, ca Gana ~i prietenll et au vrut sa stie ceva mal mult despre volsvodul Menumorut, conducator al voievodatulul de pe valea Crisurilor sau Crisarra. Ca ~i Gelu, pe Menumorut II iubeau toti rornanil, 9i-1 iubeaumai ales pentru lnterepciunea ~i bunatatea lui.Ca !?i Gelu Rornanu: s! el a tntartt, eu ziduri de ptatra, parntnt ~i lemn cetatea numlta Blharla, unde se adapostea eu familia l;li vitejfi sal. in afara de roadele parnintului, in Tara Crisuritor se sea §if mult argint :;;i aur. Bogatia roa'delor, dar mal eu searna straluclrsa aurutul isplteau pe multi !?i Ie attta pofta de cucerlre. 0 buna bucats de vreme Menumorut a oprit pe acel neprieteni la hotar. Dar auzind Gelu Romanul a fost ucls in lupta, ee a zis Menumorut? "Vad ea stada ~i razbolul au vecinli nu se mal curma. ta sa cere eu a merge pe calea impacarii". in adsvar, cind regele vectn l-a trlrnis pe un fiu al lui, numit Zoltan. sa-l cucereasca tara, Menumorut l-a Tntimpinat la hotar, sl ell spada ~i cu verba buna. Linga dinsul se afla fiul Vlad si filca Zarnflra, Zoltan l-a graft cu trufie: "Regele, tatal meu, i~iporunceste sa te supul 91 sa ne dal noua tara ta, 5-0 stapTnim". Voievodul Menumorut s-a uitat la dlnsul sl i-a grait cu blindete, dar !?I cu hotartre: .Zoltan, spune regelui, tatal tau, ea sint gata s8.-1 ajut eu pilne, au turme de vite, cu aur chiar, ea pe un veein bun ~i Intelept: dar din tara mea rornaneascs nu-l dsu nie1 0 palma de parnlntl Sa fim tntelesl. Prieteni, bueuros, ou drags injma; supusi, nlcldecum!' Vazind ~I auzind dirzenia din yorba lu: Menumorut, ee sa taca Zoltan? S-a lntors in

a

ga-

ca

j

tara sa, la tatal sau, regele, 9:i, cu toata sfiala, a spus yorba rasplcata a voievodului roman, Auzlnd, intii regele a poruncit, furios: "Smulge-i tara, prln Iuptal Arde sl plrjcleste totul!". Dar, la asemenea aspra porunca, Zoltan s-a intristat. Regele s-a rastit la el, Inca ~j mal furios: "N-a! curaj sa te batt cu rornanul?" .Ba am, rnartte rege ~j parinte al meu, a raspuns Zoltan, dar nu crad ca-l bine. S-a varsat prea mult singe lntre nol". .Atunci, ce vrei facern?" s-a mal dornollt regele, vaztnd ,~Qvalala feciorului. ,,Am vazut ca vclevodul MenumorLlt are 0 fata isteata ~i fearte frurnoasa. Mil due s-o cer de sotle, lnrudlndu-ne, 0 sa fie pace tralnlca 1ntre nol". Gindind mai bine, regele i-a zis: .Du-te: dar daca nu ti-o da de sotle, a ta sa fie rustnea". As a s-a dus Zoltan lar la Menurnorut, eu gind de lmpacare sl l-a cerut tuca de sotle, Voievodul roman stia ea plataste foarte scump aceasta trnpacare, Dar era un barbat tntelept si doritor de pace $i prterenle. ~i de$l Zarnfira, fiiea lui, dorea sot pe Mihal, s-a supus vointel parlntestt, A plins mult, in talrta, dar l-a primit sot pe Zoltan. S-a [erttlt pentru libertatea ~i pacea tarii, a voievodatului dintre Crlsurt, Crtsana, Caol prin casatoria dintre Zamfira sl Zoltan s-a lnchegat prietenia $1 pacea lntre veeini, pentru 0 vreme tndelunqata. De atunei poate ctnta doina trlsta, izvodita de Mihai care ar f1 dorit rnult $8. tie sotui Zarnflrek.Drtsule, Cris,ule, / Apa rnerqatoare, / D-ai fl vorbitoare, I Eu te-a~ intreba: I N-ai vazut cindva / Dalba de nevasta I De pnn tara noastra.?".ro

sa

ITEAZUL GELU ROMANUL

emult, dernult de tot, in partea tarii noastre care se nurneste Transilvania, trala UJ1 voievod vestit. Se numea Gelu. Vecinii Ii spuneau Gelu Rornanul. Era tnalt, spates, voinie si frumos. Voievodatul lui se intindea pe valea rlulul Somes: iar Gelu iI conducea cu rnulta pricepere-. De aceea rornanli II iubeau ca pe un frate mal mare sl ca pe un partnte ... $1 toll II ajutau sa gospodareasca bine volevodatul, adica tara lui. Era nevoie de asemenea ajutor, cact, va rag sa ma credetl, era faarte mutt de rnunca. De ee? Apol pentru ca, rnulte sute de ani, tara fusese pradata $1 pirjolita cu foe de 0 sarna de popoare venite din pustietatl. Gelu, CU rornanli lui. au alungat pe acei navalltor! S-au apucat $1 au arat tar pamTntul $1 l-au sernanat, la vreme, cu griu bun. Au sadlt pomi cu roads dulce. Au construit iar case $1 cetatt, in locul celor arse de navalitorr. eetatea de piatra unde sta Gelu se inafta pe malul Sornesulul. Aiei trala linlstlt, lrnpreuna cu sotia l?i copiii, cu sfetnicii $i estenll sal. Dar, aflind veciml ca voievodatul sau tara lui Gelu Romanul ajunsese a fi bogata in roade, au venit asupra ei cu armete 5-0 cuprinda. 11 conducea un general de-al lor, pe nume Tuhutum. Om strasnlc, razbainic lscuslt sl vlteaz mare acest Tuhuturn, dar lacom de bogatii. eumrar se vede. Ajutat de ai sai, Gelu s-a aparat cu mult curaj ~i indirjire tmpotnva navalitofilor. S-a aliat $i cu voievodul Menumorut, care avea lara pe Crifiuri. De multe ori l-a blruit, in

lupta, ,~i l-a pottit la pace: sa stea fie-care in tara ILJi$i sa se ajute la nevoie, ca buni vscini $1 prtetenl, Dar Tuhutum nu se Impaca defel cu gfndul infringefii. S-a pregam strasnie lili a navallt iara in tara rornanllor, cu multi luptatorl, iscTnd crunt razbol. Cadeau luptatorii, de 0 parte ~i de alta, ca holdele sub ascuttsul coaselor. Dar mai multi au cazut dlntre rornant. Ramas aproape singur, Gelu Romanul voia ca, pe carari numai de el stiute, s'a ajunga in eetatea Debiea. Sa se apere acolo, la adapostul zidurilor. Dar l-a leslt in cale Tuhutum, cu un pllc
mare de luptatorl, Gelu s-a batut strasnic,

raplJnTnd pe multi dintre potrivnici. Ci vazihdu-se coplesit de multlrnea lor, a dat pinteni ealului $1 a gonlt cu mare repeziciune sa S9 adaposteasca in eetatea lui. urmarttortl au tras cu arcurile dupa dlnsul. 0 sageata s-a inflpt Tn trupul lui Gelu. Ranit, a cazut de pe cal. il ustura rana; slrntea ca rnoare; dar nu se vaita. Dirnpotriva: sl-a smuls sageata din piept, a pus-o pe coarda arcului $1 a tras asupra lui Tuhuturn, sa-I rapuna cu propria lui sageata. L-a lovlt, dar nu prea adlnc, cacl Gelu plerduse rnult sihge sl ii secasera puterlle, Ca sa nu ineapa ln mina bl rultorulul, Gelu a rugat calul sa sape, cu capita, 0 groapa, s8.-1 prlnda cu dintll, 58-1 arunce ln ea si sa-I aeopere cu parnint. Vede~i ~i voi ea Gelu Homanu: a fast dintre acei viteji care au platit, eu viata lot, libertatea tarii. De aeeea, dragii mei, se cuvine sa-l cinstim fapta ~i numele.

18

N PRIETEN APOLLODOR

AL DACILOR: DIN DAMASC

ragii mei, vreau sa va spun ceva despre un prieten al dacilor, strarnos!l nostrl. 11 enema Apollodor ~j pentru ca se nascuse in orasul Darnasc, il zicem Apollodor din Damase. EI era arhiteot ~i SCUlptor. Adiea era mare master la zidirea caselor, a palatelor $i a podurilor. Totodata stia sa sculpteze ~i statui marete, Ca de pilda statuia lui Tralan sau Decebal. Pe dlnsul, pe Apollodor din Damase, lrnparatul Traian l-a pus sa taca un lucru foarte important, darsl tcarte greu: un pod peste Dunare, in locul numit Portils de Fier. Pe aeest pod, Traian a trecut ostirlle lui peste Dunare, cind s-a luptat cu Decebal. Oup§. cucerirea Daclei, Traiana poruncit lui Apollodor sa tnatte un monument, pe care sa sculpteze lntimplart din razbotut romanilor cu dacli. Acest monument se nurneste Columna Traiana $i se afla :;;i azl in orasul Borna, Pe aceasta Columna, a sculptat, in rnarmura alba, pe Decebal, pe Traian $i sute de cliipuri de dad !?i de rornanl, in nepotal it§. lupta. Pe ele se vede :;;i vitejia ro-

manilor l?i erolsmul oacnor care-si aparau tara. A sculptat-o, credem, !?i pe Dochia, drept cea mai frurnoasa femeie de pe Columna. Dar ~ti1i vol de oe Apollodori-a soulptat cu attta grija 91 talent pe stramostl nostrl daci? -Pentru os i-a admirat !iii chlar l-a iubJt. :?i cum sa nu-l admire sl sa nu-l iubeasca, daca l-a vazut cit de pretloase lnsuslrl au? Se spune ca Apollodor din Damasc avea !iii un motiv deosebit sa-i indrageasca pe copiu dacL CTnd lucra ta pod, valurile Dunarll, furioase, au n3.sturnat barea in care' sta arhitectul cTnd supraveghea construirea podului. lnotind prin valuri, eu mare greutate a ajuns la mal. Era asa de istovit lnctt nu mai putea merge. Doi copii daci, atlatl pe aproape, l-au urcat pe uscat, pe un taPsan cu iarba sl. vesttndu-sl marnele, acestea t-au dus lntr-o casa. l-au dat strale uscate ~i t-au lngrijit pina s-a tnzdravenlt, $titi vol, copii, oe dovedeste asta? - Ga daclt erau oameni bunt. - Asa: bun! $i ornenosl, cu toata lumea.

16

OVESTEA

PREAFRUMOASEI

DOCHIA

eu acolo tot 0 biata. roaba es fi. ~i apal sim multe fete dace mai frumoase ca mine; daca vrei, lnsoteste-le cu romani de ai tai, sa se zamlsteasca un nou popor, care sa alba in firea lui dirzenia si vitejia noastra ~i maretia voastra, Eu tnsa de aici nu plec, voiesc sa ne-am intilnit din nou sl ma ingrop alcl, in pamlntul sfTnt al Daciei". i-am anuntat pe rnlcutii mei prietenl ea Tralan tmparatu! i-a ascultat povata, Dar vreau sa mal Inslr 0 margica pe firul lstortet, cind a aflat ea Doehia a luat a turrna de Oana a zis, CU oarecare durere: rntoare, s-a facut pastorila ~i a ureal in - Eu tin cu Decebali untl, departe, s-a suparat foc. Fiind el im- Ba eu, cu Tralan! a sartt Andrei. mare $i puternic, a vrut ca rnacar sora fost biruitor. sa-l fie, ca 0 podoaba in caru - Tu bunicule, mi-a cerut 0 $i-a luat citiva ostasi credlnclos! cam nedumerita, tu co care tiL1< urmarirea Dochiei. A mers zile - Cu amindoi, copiil mel. ~' peste deaturi si viii. A gasit-o eel rnai iscusit !;Ii mai bun dl • muntelui Oeahlau: pastea oile. RameL inclinat catre scare, cu iarba - Dar a fost dusrnanul lui i flori multe albe, rosf ~j atbastrs. - Da, adevarat, intra ei s-au I~~,r:i!~, hia, a zis Traian, acurn nu mai grozav. Dar aceasta s-a intimplat q~roUlt'" 7~capi: te iau cu minel". I,Nu, lrnparatel rna' demul!, Q~ ttrnput vindeca"toate ra~il~,~~~bi!~,~tfTe:',m~or, _ca f~~tele meu. Decebal, ~~cjt ~-a~ s-au Jmpaeat cu romann, s-au 1nf'(~IJt~J~- ~,Jurig_ roaba". "It I vreau. blnele, Docma: al sa ne-au zamislit pe noi, urrnasil lor. P~o,- cif' c, ;,,,?ua:im?ti in mare bogatie'" - .Daca-mi vreJ nol ne tragem din doua neamuri: di ,~ Ir·J:b1n-eJe, lasa-rna in tara mea, aici, tn Dacia". din romani. ~~ _';,.Neindupleeato! ~~ Te iau cu de-a sua. Te - ~i ne numim rornanll a sari ,tI;!'k "·faQ.~a~[J",$i a $1 tacut semn ostasltor s-o Andrei. "'~I'~ tinct'S. ;~' - intoemai. Dar vreau sa va t;" .. "" '"}ipf;1!rlata, Dochia a ridicat m1inile spre poveste care arata ee s-a intimplat.!~ ~e~'~i fl ~pptit: "Stan de piatra ma fae $1 nicerirea Daciel. A'sc.ultati? I,M 'alai", 1in tara meal". - D~I. se grabira toti au ," ,,:~-"t",,-,",.-,-",:~1n, ever, Ol~ ai clipi din OC~i, DOGhi~ a ~ Clca Decebal ~ a_\l~ 0 5, c~a _~t~afjrumoa~.a, cu teats _ mlo?rel~ e~ Dochia, Era asa de tmara, de 'ra~pmdltelpe pattste, s-au prefacut In stinct frurnoasa lnclt, atunci cind a v t"~~'T"trg.- Afipts",ltl piatra muntelui. p~ratul Trai~n a prins m~re dragl~t~~pintru·" ;~~T~!~n)a i.ncrem~nit ~j el de uimire. Cin.~ dlnsa. I-a 2IS:. "J'e-am vazut. D 61t ~,..:a~~t! 1m fire, a ZIS: "N-am_ce face; dacf curaj tl-ai aparat cetatea de la e~~;' ~,':"- art>,p:li .. [ernal, sint lega1i de tara lor ca ~ tusa. Acurn, clnd eu l-am blr ~t,Je:t' .. t(tu"nlll,i'lL~fincile lor. Nu pot deait ascult tau Oecebal "$i am cucerlt Dac; ~thfl-_I'" fSfatUf IDoeNei $-i aduc aiei c1t mal mull s-a sftrstt, vreau sa vii cu mlne,C~~el'll, ~ r.O'maniir, '."'. trat acolo In bogatie l?i mari~p.m-~tyl~('i!:· ""£~r z'j~i~d asa, Traian s-a tntors la meu eel cu perett auriti si impp:~ f nu~).i :"~ ,~1h~.,,:L·'f \ 'l ~.' cu lueruri scumpe. .Muttumesc' Ilparate, I " lj i\ la{pe rnuntete Ceahlau se vede ~I azl c zis Dochia. Admir vttejla ~i bunatatea ta. Dar s'trnca'1naI1a. ca 0 pastorJta, iar Yn [ur citeva ell la Roma nu pot rnerqe'', "De ceT' .Penzect de stlncl rasttrats pe pial, ca nlste o tru ca sint SOfa lui Deceba1. lar el si-a brurnarit. curmat singur zilele ca sa nu ajunga prtzoDin strabunt, romanil zlc acelor stlnc nierul tau. Orieit de frumos ar fi palatui tau, ..Baba Dochia cu turma ei de mloare".
ll

j,.~

'"

r~

:Wi·n.~

a

J~W2~a"""""r' . v,a~!~~9

r "cp

t

sa

sa

a

i

UM L-A iNFRTNT TRAIAN

PE DECEBAL

ne-am oprit

ram tot in Muzeul de istorie ~i in tataaltei statui, asezata nu

Deeebal

;li dacii

lui s-au batut vlteieste

!;il pe cirnpul de lupta $i prin padurl si la
asaltul cetatilor. A!?a, de pllda, eind rornanll au asaltat eetatea Sarmilegetusa, Tntru apararea ei n-au luptat numai barbatil, ci si femeile: aruncau asupra asaltatorilor nu numai cu saqetl, ci $i eu pietre, cu apa clocotita !?i chiar cu taclii de ra~ina, aprinse. Dar soldatf romani erau mal nurnerosi, jar armele lor mai bune. Au surpat zidurile Sarmizegetusei cu niste rnaslnl de razbol, numlte berbeci. Vaztno ca nu mai poate rezista. Deoebal a leslt noaptea din eetate ~i s-a retras in munti. Dar soldatll lui Traian l-au ajuns din urrna. Ca sa nu caoa prlzonler, mindrul Deeebal gi-a luat singur zilele. illfingihdu-$i sabi a in git. Asa a murit unul din e-ei mai viteji eOI1ducatorl pe care i-au avut strarnosf nostn dacii. lar Traian a ali pit Dacia la imperiul sau, lrnpertul roman.

de parte de cea a lui Deeebai. Am tntrebat-o pe Dana: - Qe zici tu despre aceasta statuie? - Zie ea-i a unui am voinic. - E Traian, Irnparatul rornanilor. - Adica ... potrivnicul lui Oecebal? si-a amintit nepotlca mea din povestirea trecuta, - Da, Dana. Traian a fast un foarte prlceput $i dlrz conducator de osti, precurn §li un razboiruc adevarat. EI a venit cu multi, faarte rnultl soldatl, 5a-1 infringa pe Decebal ~i sa subjuge Dacia. Dar ca sa-I infringa a trebuit sa (ilJoarte doua razboele cu daeii. Doua razboale grele., in care s-a varsat mutt, mutt Singe. Dacli s-au aparet cu nespusa ind1rjire ~i vitejie. Dovada ca, lntr-o batalie, din rindul ostasllor rom ani au €azut atlt de multi r:aniii, ineit sanitartl nu mai aveau f6$e pentru lega1 ranlle, vaztnd aeeasta, lmparatul Traian ~l-a dat carnasa s-o tale in fi~ii al sa taca bandaje pentru soldatu raniti.

12

UPRINS

Scurta larnurire ._

Despre rrlste nume din tria noastra dragiL ", , .,...... .Hora de la Frurnuslee" " ;.. Strabunul strabunllor - Burebista......... Decebal, eroul dacilar ," _..... Cum l-a TnfrTnt Tralan pe Decebal......... Povestea preafrumoasei Dochia.............. Un prieten al daeilor: Apollador din Damasc ,, , ·........... Viteazul Gelu Romanul ., "........ Menumorut eel Intelept.. ,................ Basarab votevod, eroul de la Posada .... Draqos, cel mindru ca saarele................ o poveste eu un stup de albine.. ...... _.... Condelele lui Voda ....,............................... La Ravine, in cimpii.................................. Ileana Coslnzeana din Tara Hatequlu! Condrea st tatarul _.................. De ce s-a numlt Corvin?

, frumoase

_.... pa-

3 5
6 8 10 12 14 16

Prizonierii din Castelul de Ia Hunedoara _ _ 42 Drep_tatea .lul Ylad voda Tepes 44 Q noapte de pomlna _............... 47 Povestea despre Intemeierea Bueure$tiului.................................................... 50 $tefan eel Mare, biruitor Tn lupta de la vaslu: _ _ _ , ,...... 52 Movila lui Soirnan a lui Burcel............... 57 Povestea rnatustl Floarea din Vranoea 59 Brasovenil ~i Stefan eel Mare 63 Batalia din Codrii Cosminului 65 Pavel Cneazul eel Urlas ." ~............ 69 Un voievod carturar, etitor la Curtea de Arqes L.. 71 Pirvu, capitanul lui Radu veda de la Afumat: 73 Irnpacarea dintre Petru Bares $i sultanul Soliman eel Marel.......................... 75 Curajul !?i puterea lui Ion voda............... 77

18
20 22 24 26

28
30
35

37
40

Nr. co.lllo. de tipar ! 10 Bun de tJ,par: 1l.03.'lW Com. nr. 10 5:f7t7111 Combinatul pOllgra.flc "CAM sctNTEII"
Bl.!CUI"el?ti R.S.R.

ED TURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->